1 Süleymanın özdeyişleri: 2 Bilge çocuk babasını sevindirir, 2 Akılsız çocuk annesini üzer.
2 Haksızca kazanılan servetin yararı yoktur, 2 Ama doğruluk ölümden kurtarır.
3 RAB doğru kişiyi aç komaz, 2 Ama kötülerin isteğini boşa çıkarır.
4 Tembel eller insanı yoksullaştırır, 2 Çalışkan el zengin eder.
5 Aklı başında evlat ürünü yazın toplar, 2 Hasatta uyuyansa ailesinin yüzkarasıdır.
6 Bereket doğru kişinin başına yağar, 2 Kötülerse zorbalıklarını sözle gizler.
7 Doğrular övgüyle, 2 Kötüler nefretle anılır.
8 Bilge kişi buyrukları kabul eder, 2 Çenesi düşük ahmaksa yıkıma uğrar.
9 Dürüst kişi güvenlik içinde yaşar, 2 Ama hileli yoldan giden açığa vurulacaktır.
10 Sinsice göz kırpan, acılara neden olur. 2 Çenesi düşük ahmak da yıkıma uğrar. (bkz.10:8), Septuaginta ‹‹Cesaretle azarlayan esenlik sağlar››.
11 Doğru kişinin ağzı yaşam pınarıdır, 2 Kötülerse zorbalıklarını sözle gizlerler.
12 Nefret çekişmeyi azdırır, 2 Sevgi her suçu bağışlar.
13 Akıllı kişinin dudaklarından bilgelik akar, 2 Ama sağduyudan yoksun olan sırtına kötek yer.
14 Bilge kişi bilgi biriktirir, 2 Ahmağın ağzıysa onu yıkıma yaklaştırır.
15 Zenginin serveti onun kalesidir, 2 Fakirin yoksulluğu ise onu yıkıma götürür.
16 Doğru kişinin ücreti yaşamdır, 2 Kötünün geliriyse kendisine cezadır.
17 Terbiyeye kulak veren yaşam yolunu bulur. 2 Uyarıları reddedense başkalarını yoldan saptırır.
18 Nefretini gizleyen kişinin dudakları yalancıdır. 2 İftira yayan akılsızdır.
19 Çok konuşanın günahı eksik olmaz, 2 Sağduyulu kişiyse dilini tutar.
20 Doğru kişinin dili saf gümüş gibidir, 2 Kötünün niyetleriyse değersizdir.
21 Doğru kişinin sözleri birçoklarını besler, 2 Ahmaklarsa sağduyu yoksunluğundan ölür.
22 RABbin bereketidir kişiyi zengin eden, 2 RAB buna dert katmaz.
23 Kötülük akılsızlar için eğlence gibidir. 2 Aklı başında olanlar içinse bilgelik aynı şeydir.
24 Kötü kişinin korktuğu başına gelir, 2 Doğru kişiyse dileğine erişir.
25 Kasırga gelince kötü kişiyi silip götürür; 2 Ama doğru kişi sonsuza dek ayakta kalır.
26 Dişler için sirke, 2 Gözler için duman neyse, 2 Tembel ulak da kendisini gönderen için öyledir.
27 RAB korkusu ömrü uzatır, 2 Kötülerin yıllarıysa kısadır.
28 Doğrunun umudu onu sevindirir, 2 Kötünün beklentileriyse boşa çıkar.
29 RABbin yolu dürüst için sığınak, 2 Fesatçı içinse yıkımdır.
30 Doğru kişi hiçbir zaman sarsılmaz, 2 Ama kötüler ülkede kalamaz.
31 Doğru kişinin ağzı bilgelik üretir, 2 Sapık dilse kesilir.
32 Doğru kişinin dudakları söylenecek sözü bilir, 2 Kötünün ağzındansa sapık sözler çıkar.
1 Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.
2 Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.
3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.
4 Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.
5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.
6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.
7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -
8 Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -
10 Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
11 Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -
12 Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -
13 Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -
14 Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -
15 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -
16 Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -
17 Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -
18 Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -
19 Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -
20 Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -
21 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -
22 Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -
23 Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -
24 Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -
25 Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -
26 Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -
27 Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -
28 Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -
29 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -
30 Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -
31 Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -
32 Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.