1 Bilgelik çağırıyor, 2 Akıl sesini yükseltiyor.

2 Yol kenarındaki tepelerin başında, 2 Yolların birleştiği yerde duruyor o.

3 Kentin girişinde, kapıların yanında, 2 Sesini yükseltiyor:

4 ‹‹Ey insanlar, size sesleniyorum, 2 Çağrım insan soyunadır!

5 Ey bön kişiler, ihtiyatlı olmayı öğrenin; 2 Sağduyulu olmayı öğrenin, ey akılsızlar!

6 Söylediğim yetkin sözleri dinleyin, 2 Ağzımı doğruları söylemek için açarım.

7 Ağzım gerçeği duyurur, 2 Çünkü dudaklarım kötülükten iğrenir.

8 Ağzımdan çıkan her söz doğrudur, 2 Yoktur eğri ya da sapık olanı.

9 Apaçıktır hepsi anlayana, 2 Bilgiye erişen, doğruluğunu bilir onların.

10 Gümüş yerine terbiyeyi, 2 Saf altın yerine bilgiyi edinin.

11 Çünkü bilgelik mücevherden değerlidir, 2 Dilediğin hiçbir şey onunla kıyaslanamaz.

12 Ben bilgelik olarak ihtiyatı kendime konut edindim. 2 Bilgi ve sağgörü bendedir.

13 RABden korkmak kötülükten nefret etmek demektir. 2 Kibirden, küstahlıktan, 2 Kötü yoldan, sapık ağızdan nefret ederim.

14 Öğüt ve sağlam karar bana özgüdür. 2 Akıl ve güç kaynağı benim.

15 Krallar sayemde egemenlik sürer, 2 Hükümdarlar adil kurallar koyar.

16 Önderler, adaletle yöneten soylular 2 Sayemde yönetirler.

17 Beni sevenleri ben de severim, 2 Gayretle arayan beni bulur.

18 Zenginlik ve onur, 2 Kalıcı değerler ve bolluk bendedir.

19 Meyvem altından, saf altından, 2 Ürünüm seçme gümüşten daha iyidir.

20 Doğruluk yolunda, 2 Adaletin izinden yürürüm.

21 Böylelikle, beni sevenleri servet sahibi yapar, 2 Hazinelerini doldururum.

22 RAB yaratma işine başladığında 2 İlk beni yarattı,

23 Dünya var olmadan önce, 2 Ta başlangıçta, öncesizlikte yerimi aldım.

24 Enginler yokken, 2 Suları bol pınarlar yokken doğdum ben.

25 Dağlar daha oluşmadan, 2 Tepeler belirmeden, 2 RAB dünyayı, kırları 2 Ve dünyadaki toprağın zerresini yaratmadan doğdum.

27 RAB gökleri yerine koyduğunda oradaydım, 2 Engin denizleri ufukla çevirdiğinde,

28 Bulutları oluşturduğunda, 2 Denizin kaynaklarını güçlendirdiğinde,

29 Sular buyruğundan öte geçmesinler diye 2 Denize sınır çizdiğinde, 2 Dünyanın temellerini pekiştirdiğinde,

30 Baş mimar olarak Onun yanındaydım. 2 Gün be gün sevinçle dolup taştım, 2 Huzurunda hep coştum.

31 Onun dünyası mutluluğum, 2 İnsanları sevincimdi.

32 Çocuklarım, şimdi beni dinleyin: 2 Yolumu izleyenlere ne mutlu!

33 Uyarılarımı dinleyin ve bilge kişiler olun, 2 Görmezlikten gelmeyin onları.

34 Beni dinleyen, 2 Her gün kapımı gözleyen, 2 Kapımın eşiğinden ayrılmayan kişiye ne mutlu!

35 Çünkü beni bulan yaşam bulur 2 Ve RABbin beğenisini kazanır.

36 Beni gözardı edense kendine zarar verir, 2 Benden nefret eden, ölümü seviyor demektir.››

1 Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

2 Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

3 şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

4 ,,Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

5 Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

6 Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

7 Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

8 Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

9 Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

10 Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

11 Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

12 Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

13 Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

14 Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

15 Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

16 Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

17 Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

18 Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

19 Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

20 Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

21 ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

22 Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

23 Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

24 Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

25 am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

26 cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

27 Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

28 cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

29 cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

30 eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

31 jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

32 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

33 Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

34 Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

35 Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

36 Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.