1 Şarap insanı alaycı, içki gürültücü yapar, 2 Onun etkisiyle yoldan sapan bilge değildir.
2 Kralın öfkesi genç aslanın kükreyişine benzer, 2 Onu kızdıran canından olur.
3 Kavgadan kaçınmak insan için onurdur, 2 Oysa her ahmak tartışmaya hazırdır.
4 Sonbaharda çift sürmeyen tembel, 2 Hasatta aradığını bulamaz.
5 İnsanın niyetleri derin bir kuyunun suları gibidir, 2 Akıllı kişi onları açığa çıkarır.
6 İnsanların çoğu, ‹‹Vefalıyım›› der. 2 Ama sadık birini kim bulabilir?
7 Doğru ve dürüst bir babaya 2 Sahip olan çocuklara ne mutlu!
8 Yargı kürsüsünde oturan kral, 2 Kötülüğü gözleriyle ayıklar.
9 Kim, ‹‹Yüreğimi pak kıldım, 2 Günahımdan arındım›› diyebilir?
10 RAB hileli tartıdan da, hileli ölçüden de tiksinir.
11 Çocuk bile eylemleriyle kendini belli eder, 2 Yaptıkları pak ve doğru mu, değil mi, anlaşılır.
12 İşiten kulağı da gören gözü de 2 RAB yaratmıştır.
13 Uykuyu seversen yoksullaşırsın, 2 Uyanık durursan ekmeğin bol olur.
14 Alıcı, ‹‹İşe yaramaz, işe yaramaz›› der, 2 Ama alıp gittikten sonra aldığıyla övünür.
15 Bol bol altının, mücevherin olabilir, 2 Ama bilgi akıtan dudaklar daha değerlidir.
16 Tanımadığı birine kefil olanın giysisini al; 2 Bir yabancı için yapıyorsa bunu, 2 Giysisini rehin tut.
17 Hileyle kazanılan yiyecek insana tatlı gelir, 2 Ama sonra ağza dolan çakıl gibidir.
18 Tasarılarını danışarak yap, 2 Yöntemlere uyarak savaş.
19 Dedikoducu sır saklayamaz, 2 Bu nedenle ağzı gevşek olanla arkadaşlık etme.
20 Annesine ya da babasına sövenin 2 Işığı zifiri karanlıkta s��necek.
21 Tez elde edilen mirasın 2 Sonu bereketli olmaz.
22 ‹‹Bu kötülüğü sana ödeteceğim›› deme; 2 RABbi bekle, O seni kurtarır.
23 RAB hileli tartıdan tiksinir, 2 Hileli teraziden hoşlanmaz.
24 İnsanın adımlarını RAB yönlendirir; 2 Öyleyse insan tuttuğu yolu nasıl anlayabilir?
25 Düşünmeden adakta bulunmak 2 Sakıncalıdır.
26 Bilge kral kötüleri ayıklar, 2 Harman döver gibi cezalandırır.
27 İnsanın ruhu RABbin ışığıdır, 2 İç varlığın derinliklerine işler.
28 Sevgi ve sadakat kralın güvencesidir. 2 Onun tahtını sağlamlaştıran sevgidir.
29 Gençlerin görkemi güçleri, 2 Yaşlıların onuru ağarmış saçlardır.
30 Yaralayan darbeler kötülüğü temizler, 2 Kötek iç varlığın derinliklerini paklar.
1 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -
2 Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -
3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -
4 Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -
5 Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -
6 Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -
7 Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -
8 Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -
9 Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -
10 Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -
11 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -
12 Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -
13 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -
14 ,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -
15 Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -
16 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -
17 Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -
18 Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -
19 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -
20 Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -
21 O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -
22 Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -
23 Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -
24 Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -
25 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -
26 Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -
27 Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -
28 Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -
29 Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -
30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -