1 Dürüst yaşayan bir yoksul olmak, 2 Yalancı bir akılsız olmaktan yeğdir.
2 Bilgisiz heves işe yaramaz, 2 Acelecilik insanı yanılgıya düşürür.
3 İnsanın ahmaklığı yaşamını yıkar, 2 Yine de içinden RABbe öfkelenir.
4 Zenginlik dost üstüne dost kazandırır. 2 Oysa yoksulun dostu onu yüzüstü bırakır.
5 Yalancı tanık cezasız kalmaz, 2 Yalan soluyan kurtulamaz.
6 Birçokları önemli kişinin gözüne girmek 2 Ve eli açık olanın dostu olmak ister.
7 Yoksulun akrabaları bile onu sevmezse, 2 Dostlarının ondan uzak duracağı daha da kesindir. 2 Ne kadar yalvarsa ona yaklaşmazlar.
8 Sağduyulu olan canını sever, 2 Aklı izleyen bolluğa kavuşur.
9 Yalancı tanık cezasız kalmaz, 2 Yalan soluyan yok olur.
10 Akılsızın gösterişli bir yaşam sürmesi uygun değilse, 2 Kölelerin önderlere egemen olması 2 Hiç uygun değildir.
11 Sağduyulu kişi sabırlıdır, 2 Kusurları hoş görmesi ona onur kazandırır.
12 Kralın öfkesi genç aslanın kükreyişine benzer, 2 Lütfuysa otların üzerine düşen çiy gibidir.
13 Akılsız çocuk babasının başına beladır, 2 Dırdır eden kadın sürekli damlayan su gibidir.
14 Ev ve servet babadan mirastır, 2 Ama sağduyulu kadın RABbin armağanıdır.
15 Tembellik insanı uyuşukluğa iter, 2 Haylaz kişi de aç kalır.
16 Tanrı buyruğuna uyan canını korur, 2 Gitmesi gereken yolları umursamayan ölür.
17 Yoksula acıyan kişi RABbe ödünç vermiş olur, 2 Yaptığı iyilik için RAB onu ödüllendirir.
18 Henüz umut varken çocuğunu eğit, 2 Onun yıkımına neden olma.
19 Huysuz insan cezasını çekmelidir. 2 Onu bir kere kurtarsan da, hep aynı şeyi yapman gerekir.
20 Öğüde kulak ver, terbiyeyi kabul et ki, 2 Ömrünün kalan kısmı boyunca bilge olasın.
21 İnsan yüreğinde çok şey tasarlar, 2 Ama gerçekleşen, RABbin amacıdır.
22 İnsandan istenen vefadır, 2 Yoksul olmak yalancı olmaktan yeğdir.
23 RAB korkusu 2 Doygun ve dertsiz bir yaşama kavuşturur.
24 Tembel sahana daldırdığı elini 2 Ağzına geri götürmek bile istemez.
25 Alaycıyı döversen bön kişi ibret alır, 2 Akıllı kişiyi azarlarsan bilgisine bilgi katar.
26 Babasına saldıran, annesini kovan çocuk, 2 Ailesinin utancı ve yüzkarasıdır.
27 Oğlum, uyarılara kulağını tıkarsan, 2 Bilgi kaynağı sözlerden saparsın.
28 Niyeti bozuk tanık adaletle eğlenir, 2 Kötülerin ağzı fesatla beslenir.
29 Alaycılar için ceza, 2 Akılsızların sırtı için kötek hazırdır.
1 Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -
2 Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -
3 Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -
4 Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -
5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -
6 Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -
7 Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -
8 Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -
9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -
10 Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -
11 Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -
12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -
13 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -
14 Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -
15 Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -
16 Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -
17 Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -
18 Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -
19 Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -
20 Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -
21 Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -
22 Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -
23 Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -
24 Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -
25 Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -
26 Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -
27 Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -
28 Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -
29 Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.