1 Huzur içinde kuru bir lokma, 2 Kavga ve ziyafet dolu evden iyidir.
2 Sağduyulu köle, 2 Ailesini utanca sokan oğula egemen olur 2 Ve kardeşlerle birlikte mirastan pay alır.
3 Altın ocakta, gümüş potada arıtılır, 2 Yüreği arıtansa RABdir.
4 Kötü kişi fesat yüklü dudakları dinler, 2 Yalancı da yıkıcı dile kulak verir.
5 Yoksulla alay eden, onu yaratanı hor görür. 2 Felakete sevinen cezasız kalmaz.
6 Torunlar yaşlıların tacıdır, 2 Çocukların övüncü anne babalarıdır.
7 Kurumlu sözler ahmağa nasıl yakışmazsa, 2 Soyluya da yalancı dudaklar hiç yakışmaz.
8 Sahibinin gözünde rüşvet bir tılsımdır. 2 Ne yapsa başarılı olur.
9 Sevgi isteyen kişi suçları bağışlar, 2 Olayı diline dolayansa can dostları ayırır.
10 Akıllı kişiyi azarlamak, 2 Akılsıza yüz darbe vurmaktan etkilidir.
11 Kötü kişi ancak başkaldırmaya eğilimlidir, 2 Ona gönderilecek ulak acımasız olacaktır.
12 Azgınlığı üstünde bir akılsızla karşılaşmak, 2 Yavrularından edilmiş dişi ayıyla karşılaşmaktan beterdir.
13 İyiliğin karşılığını kötülükle ödeyenin 2 Evinden kötülük eksik olmaz.
14 Kavganın başlangıcı su sızıntısına benzer, 2 Bir patlamaya yol açmadan çekişmeyi bırak.
15 Kötüyü aklayan da, doğruyu mahkûm eden de 2 RABbi tiksindirir.
16 Akılsız biri bilgelik satın almak için niye para harcasın? 2 Zaten sağduyudan yoksun!
17 Dost her zaman sever, 2 Kardeş sıkıntılı günde belli olur.
18 Sağduyudan yoksun kişi el sıkışıp 2 Başkasına kefil olur.
19 Başkaldırıyı seven kavgayı sever, 2 Kapısını yüksek yapan yıkımına davetiye çıkarır.
20 Sapık yürekli kişi iyilik beklememeli. 2 Diliyle aldatan da belaya düşer.
21 Akılsız kendisini doğurana derttir, 2 Ahmağın babası sevinç nedir bilmez.
22 İç ferahlığı sağlık getirir, 2 Ezik ruh ise bedeni yıpratır.
23 Kötü kişi adaleti saptırmak için 2 Gizlice rüşvet alır.
24 Akıllı kişi gözünü bilgelikten ayırmaz, 2 Akılsızın gözüyse hep sağda soldadır.
25 Akılsız çocuk babasına üzüntü, 2 Annesine acı verir.
26 Ne suçsuza ceza kesmek iyidir, 2 Ne de görevliyi dürüst davrandığı için dövmek...
27 Bilgili kişi az konuşur, 2 Akıllı kişi sakin ruhludur.
28 Çenesini tutup susan ahmak bile 2 Bilge ve akıllı sayılır.
1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -
2 Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
3 Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -
4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -
5 Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -
6 Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -
7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -
8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -
9 Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -
10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -
11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -
12 Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -
13 Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -
14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -
15 Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -
16 La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -
17 Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -
18 Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -
19 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -
20 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -
21 Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -
22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -
23 Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -
24 Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -
25 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -
26 Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -
27 Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -
28 Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.