1 Yaz ortasında kar, hasatta yağmur uygun olmadığı gibi, 2 Akılsıza da onur yakışmaz.
2 Öteye beriye uçuşan serçe 2 Ve kırlangıç gibi, 2 Hak edilmemiş lanet de tutmaz.
3 Ata kırbaç, eşeğe gem, 2 Akılsızın sırtına da değnek gerek.
4 Akılsıza ahmaklığına göre karşılık verme, 2 Yoksa sen de onun düzeyine inersin.
5 Akılsıza ahmaklığına uygun karşılık ver, 2 Yoksa kendini bilge sanır.
6 Akılsızın eliyle haber gönderen, 2 Kendi ayaklarını kesen biri gibi, 2 Kendine zarar verir.
7 Akılsızın ağzında özdeyiş, 2 Kötürümün sarkan bacakları gibidir.
8 Akılsızı onurlandırmak, 2 Taşı sapana bağlamak gibidir.
9 Sarhoşun elindeki dikenli dal ne ise, 2 Akılsızın ağzında özdeyiş de odur.
10 Oklarını gelişigüzel fırlatan okçu neyse, 2 Yoldan geçen akılsızı ya da sarhoşu ücretle tutan da öyledir.
11 Ahmaklığını tekrarlayan akılsız, 2 Kusmuğuna dönen köpek gibidir.
12 Kendini bilge gören birini tanıyor musun? 2 Akılsız bile ondan daha umut vericidir.
13 Tembel, ‹‹Yolda aslan var, 2 Sokaklarda aslan dolaşıyor›› der.
14 Menteşeleri üzerinde dönen kapı gibi, 2 Tembel de yatağında döner durur.
15 Tembel elini sahana daldırır, 2 Yeniden ağzına götürmeye üşenir.
16 Tembel kendini, 2 Akıllıca yanıt veren yedi kişiden daha bilge sanır.
17 Kendini ilgilendirmeyen bir kavgaya bulaşan kişi, 2 Yoldan geçen köpeği kulaklarından tutana benzer.
18 Ateşli ve öldürücü oklar savuran bir deli neyse, 2 Komşusunu aldatıp, ‹‹Şaka yapıyordum›› 2 Diyen de öyledir.
20 Odun bitince ateş söner, 2 Dedikoducu yok olunca kavga diner.
21 Kor için kömür, ateş için odun neyse, 2 Çekişmeyi alevlendirmek için kavgacı da öyledir.
22 Dedikodu tatlı lokma gibidir, 2 İnsanın ta içine işler.
23 Okşayıcı dudaklarla kötü yürek, 2 Sırlanmış toprak kaba benzer.
24 Yüreği nefret dolu kişi sözleriyle niyetini gizlemeye çalışır, 2 Ama içi hile doludur.
25 Güzel sözlerine kanma, 2 Çünkü yüreğinde yedi iğrenç şey vardır.
26 Nefretini hileyle örtse bile, 2 Kötülüğü toplumun önünde ortaya çıkar.
27 Başkasının kuyusunu kazan içine kendi düşer, 2 Taşı yuvarlayan altında kalır.
28 Yalancı dil incittiği kişilerden nefret eder, 2 Yaltaklanan ağızdan yıkım gelir.
1 Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.
2 Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -
3 Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -
4 Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -
5 Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -
6 Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -
7 Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -
8 Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -
9 Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -
10 Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -
11 Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -
12 Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -
13 Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!
14 Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.
15 Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -
16 Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.
17 Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.
18 Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,
19 aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -
20 Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.
21 După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.
22 Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -
23 Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.
24 Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.
25 Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.
26 Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -
27 Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.
28 Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -