2 Samuelova 7

1 I stalo se, že když král seděl v domě svém, a Hospodin jemu dal odpočinutí vůkol přede všemi nepřátely jeho, 2 Řekl král Nátanovi proroku: Pohleď medle, já bydlím v domě cedrovém, truhla pak Boží přebývá mezi kortýnami. 3 I dí Nátan králi: Cožkoli jest v srdci tvém, jdi, učiň, nebo Hospodin s tebou jest. 4 Potom té noci stalo se slovo Hospodinovo k Nátanovi, řkoucí: 5 Jdi a pověz služebníku mému Davidovi: Takto praví Hospodin: Zdaliž ty mi stavěti budeš dům, v kterémž bych přebýval? 6 Poněvadž jsem nebydlil v domě od toho dne, jakž jsem vyvedl syny Izraelské z Egypta, až do dne tohoto, ale přecházel jsem s stánkem a příbytkem sem i tam. 7 Nadto kudyž jsem koli chodil se všechněmi syny Izraelskými, zdali jsem jedno slovo řekl kterému z soudců Izraelských, kterémuž jsem přikázal pásti lid svůj Izraelský, řka: Proč jste mi neustavěli domu cedrového? 8 Protož nyní toto díš služebníku mému Davidovi: Takto praví Hospodin zástupů: Jáť jsem tě vzal z ovčince od stáda, abys byl vývodou lidu mého Izraelského. 9 A býval jsem s tebou všudy, kamž jsi koli se obracel; všecky také nepřátely tvé vyhladil jsem před tváří tvou, a učinil jsem tobě jméno veliké, jako jméno vyvýšených na zemi. 10 Způsobím tolikéž místo lidu svému Izraelskému, a vštípím jej, a bydliti bude v místě svém a nepohne se více, aniž ho budou více trápiti lidé nešlechetní jako prvé, 11 Hned od toho dne, jakž jsem ustanovil soudce nad lidem svým Izraelským, až jsem teď dal odpočinutí tobě přede všemi nepřátely tvými. Přesto oznamujeť Hospodin, že on sám tobě dům vzdělá. 12 Když se vyplní dnové tvoji, a usneš s otci svými, vzbudím símě tvé po tobě, kteréž vyjde z života tvého, a utvrdím království jeho. 13 Onť ustaví dům jménu mému, a já utvrdím trůn království jeho až na věky. 14 Já budu jemu otcem, a on mi bude synem. Kterýž když zhřeší, trestati ho budu metlou lidskou a ranami synů lidských. 15 Ale milosrdenství mé nebude odjato od něho, tak jako jsem je odjal od Saule, kteréhož jsem zahnal od tváři tvé. 16 A tak utvrzen bude dům tvůj a království tvé až na věky před tebou, a trůn tvůj bude stálý až na věky. 17 Vedlé všech slov těchto, a podlé všeho vidění tohoto, tak mluvil Nátan Davidovi. 18 Tedy všed král David, posadil se před Hospodinem a řekl: Kdo jsem já, Panovníče Hospodine, a jaký jest dům můj, že jsi mne přivedl v ta místa. 19 Nýbrž ještěť se to málo vidělo, Panovníče Hospodine, že jsi také mluvil i o domu služebníka svého na dlouhé časy, ješto jest to povaha lidská, Panovníče Hospodine. 20 Ale což již více má mluviti David před tebou? Však ty znáš služebníka svého, Panovníče Hospodine. 21 Pro slovo své a podlé srdce svého činíš všecky tyto věci veliké, v známost je uvodě služebníku svému. 22 (Protož zveleben jsi Hospodine Bože, nebo není tobě rovného, anobrž není žádného Boha kromě tebe), podlé toho všeho, jakž jsme slýchali ušima svýma. 23 Kdo tedy jest jako lid tvůj, jako Izrael, který národ na zemi, jehož by Bůh šel, aby jej sobě vykoupil za lid, a dobyl sobě jména, a učinil tobě, ó Izraeli, tyto veliké věci a hrozné v zemi tvé, před oblíčejem lidu svého, kterýž jsi sobě vysvobodil z Egypta, z pohanstva bohů jejich? 24 A vzdělal jsi sobě lid svůj Izraelský, sobě v lid až na věky, a protož, Hospodine, jsi jejich Bohem. 25 Nyní tedy, Hospodine Bože, slovo to, jímž jsi se zamluvil služebníku svému a domu jeho, naplniž je až na věky, a učiň tak, jakž jsi mluvil, 26 Tak aby zvelebováno bylo jméno tvé až na věky, když se říkati bude: Hospodin zástupů jest Bůh nad Izraelem, a dům služebníka tvého Davida aby byl stálý před oblíčejem tvým. 27 Nebo ty, Hospodine zástupů, Bože Izraelský, zjevil jsi mně služebníku svému, řka: Dům ustavím tobě. Protož usoudil služebník tvůj v srdci svém, aby se modlil tobě modlitbou touto. 28 A tak již, Panovníče Hospodine, ty sám jsi Bůh, a slova tvá jsou pravda, jimiž jsi zaslíbil služebníku svému dobré věci tyto. 29 Již tedy rač požehnati domu služebníka svého, aby trval na věky před oblíčejem tvým. Nebo ty jsi, Hospodine Bože, mluvil, že požehnáním tvým požehnán bude dům služebníka tvého na věky.

David dorește să zidească o casă lui Dumnezeu

1 Când*1 Cron. 17:1. a locuit împăratul în casa lui și când i-a dat odihnă Domnul, după ce l-a izbăvit de toți vrăjmașii care-l înconjurau, 2 a zis prorocului Natan: „Iată! Eu locuiesc într-o casă*Cap. 5:11. de cedru, și*Fapte 7:46. chivotul lui Dumnezeu locuiește într-un*Exod 26:1;40:21. cort." 3 Natan a răspuns împăratului: „Du-te și fă tot ce ai în inimă*1 Împ. 8:17,18.1 Cron. 22:7;28:2., căci Domnul este cu tine." 4 În noaptea următoare, Cuvântul Domnului a vorbit lui Natan: 5 „Du-te și spune robului meu David: ‘Așa vorbește Domnul: «Oare tu Îmi vei*1 Împ. 5:3;8:19.1 Cron. 22:8;28:3. zidi o casă ca să locuiesc în ea? 6 Dar Eu n-am locuit într-o casă din*1 Împ. 8:16. ziua când am scos pe copiii lui Israel din Egipt până în ziua aceasta, ci am călătorit într-un cort*Exod 40:18,19,34. drept locuință. 7 Pretutindeni pe unde am mers*Lev. 26:11,12.Deut. 23:14. cu toți copiii lui Israel, am spus Eu oare vreo vorbă vreuneia din semințiile lui Israel, căreia îi poruncisem să pască*Cap. 5:2.Ps. 78:71,72.Mat. 2:6.Fapte 20:28. pe poporul Meu, Israel, zicând: Pentru ce nu-Mi zidiți o casă de cedru?»’ 8 Acum să spui robului Meu David: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Te-am luat*1 Sam. 16:11,12.Ps. 78:70. de la pășune, de la oi, ca să fii căpetenie peste poporul Meu, peste Israel; 9 am fost*1 Sam. 18:14. Cap. 5:10;8:6,14. cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toți vrăjmașii*1 Sam. 31:6.Ps. 89:23. tăi dinaintea ta și ți-am făcut numele mare*Gen. 12:2., ca numele celor mari de pe pământ; 10 am dat un loc poporului Meu, lui Israel, și l-am sădit*Ps. 44:2;80:8.Ier. 24:6.Amos 9:15. ca să locuiască în el și să nu mai fie tulburat, ca să nu-l mai apese cei răi*Ps. 89:22. ca mai înainte 11 și ca pe vremea când*Jud. 2:14-16.1 Sam. 12:9,11.Ps. 106:42. pusesem judecători peste poporul Meu, Israel. Ți-am dat odihnă*Vers. 1. izbăvindu-te de toți vrăjmașii tăi. Și Domnul îți vestește că-ți*Exod 1:21. Vers. 27.1 Împ. 11:38. va zidi o casă. 12 Când*1 Împ. 2:1. ți se vor împlini zilele și vei fi culcat*Deut. 31:16.1 Împ. 1:21.Fapte 13:36. cu părinții tăi, Eu îți voi ridica*1 Împ. 8:20.Ps. 132:11. un urmaș după tine, care va ieși din trupul tău, și-i voi întări împărăția. 13 El*1 Împ. 5:5;6:12;8:19.1 Cron. 22:10;28:6. va zidi Numelui Meu o casă și voi*Vers. 16.Ps. 89:4,29,36,37. întări pe vecie scaunul de domnie al împărăției lui. 14 Eu*Ps. 89:26,27.Evr. 1:5. îi voi fi Tată și el Îmi va fi fiu. Dacă va face răul*Ps. 89:30-33., îl voi pedepsi cu o nuia omenească și cu lovituri omenești; 15 dar harul Meu nu se va depărta de la el, cum*1 Sam. 15:23,28;16:14.1 Împ. 11:13,34. l-am depărtat de la Saul, pe care l-am îndepărtat dinaintea ta. 16 Ci casa ta și împărăția ta vor dăinui*Vers. 13.Ps. 89:36,37.Ioan 12:34. veșnic înaintea Mea și scaunul tău de domnie va fi întărit pe vecie.»’"

Rugăciunea lui David

17 Natan a spus lui David toate aceste cuvinte și toată vedenia aceasta. 18 Și împăratul David s-a dus și s-a înfățișat înaintea Domnului și a zis: „Cine*Gen. 32:10. sunt eu, Doamne Dumnezeule, și ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt? 19 Și încă atât este puțin înaintea Ta, Doamne Dumnezeule! Tu vorbești despre*Vers. 12,13. casa robului Tău și în viitor. Și binevoiești să înveți*Is. 55:8. pe un om cu privire la aceste lucruri, Doamne Dumnezeule! 20 Ce Ți-ar putea spune David mai mult? Tu cunoști*Gen. 18:19.Ps. 139:1. pe robul Tău, Doamne Dumnezeule! 21 După cuvântul Tău și după inima Ta, Tu ai făcut toate aceste lucruri mari, ca să le descoperi robului Tău! 22 Ce mare*1 Cron. 16:25.2 Cron. 2:5.Ps. 48:1;86:10;96:4;135:5;145:3.Ier. 10:6. ești Tu, Doamne Dumnezeule! Căci nimeni*Deut. 3:24;4:35;32:39.1 Sam. 2:2.Ps. 86:8;89:6,8.Is. 45:5,18,22. nu este ca Tine și nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre. 23 Este oare pe pământ un singur neam*Deut. 4:7,32,34;33:29.Ps. 147:20. care să fie ca poporul Tău, ca Israel, pe care a venit să-l răscumpere Dumnezeu, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Și facă un Nume și ca să facă pentru el, pentru țara Ta, minuni și semne, izgonind dinaintea poporului*Deut. 9:26.Neem. 1:10. Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt, neamuri și pe dumnezeii lor? 24 Tu ai întărit*Deut. 26:18. pe poporul Tău, Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie, și Tu*Ps. 48:14., Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui. 25 Acum, Doamne Dumnezeule, fă să rămână în veci cuvântul pe care l-ai rostit asupra robului Tău și asupra casei lui și lucrează după cuvântul Tău. 26 Slăvit să fie Numele Tău pe vecie și să se zică: ‘Domnul oștirilor este Dumnezeul lui Israel. Și casa robului Tău David să rămână înaintea Ta!’ 27 Căci Tu Însuți, Doamne al oștirilor, Dumnezeul lui Israel, Te-ai descoperit robului Tău zicând: ‘Eu îți voi întemeia o casă!’ De aceea a îndrăznit robul Tău să-Ți facă această rugăciune. 28 Acum, Doamne Dumnezeule, Tu ești Dumnezeu și cuvintele*Ioan 17:17. Tale sunt adevăr și Tu ai vestit harul acesta robului Tău. 29 Binecuvântează dar casa robului Tău, ca să dăinuiască pe vecie înaintea Ta! Căci Tu, Doamne Dumnezeule, ai vorbit și, prin binecuvântarea Ta, casa robului Tău va fi binecuvântată pe*Cap. 22:51. vecie."