Skutky apoštolské 7

1 Tedy řekl nejvyšší kněz: Jest-liž to tak? 2 A on řekl: Muži bratří a otcové, slyšte. Bůh slávy ukázal se otci našemu Abrahamovi, když byl v Mezopotamii, prve než bydlil v Cháran. 3 A řekl k němu: Vyjdi z země své a z příbuznosti své, a pojď do země, kterouž ukáži tobě. 4 Tedy vyšel z země Kaldejské a bydlil v Cháran. A odtud, když umřel otec jeho, přestěhoval jej do země této, v kteréžto vy nyní bydlíte. 5 A nedal jemu dědictví v ní, ani šlépěje nožné, ač byl jemu ji slíbil dáti k vladařství, i semeni jeho po něm, když ještě neměl dědice. 6 Mluvil pak jemu Bůh takto: Budeť símě tvé pohostinu v zemi cizí, a bude v službu podrobeno, a zle s ním budou nakládati za čtyři sta let. 7 Ale národ ten, jemuž sloužiti budou, já souditi budu, pravíť Bůh. A potom zase vyjdou, a sloužiti mi budou na tomto místě. 8 I vydal jemu smlouvu obřízky. A tak on zplodil Izáka, a obřezal jej osmého dne, a Izák zplodil Jákoba, a Jákob 9 A patriarchové v nenávisti měvše Jozefa, prodali jej do Egypta. Ale Bůh byl s ním, 10 A vysvobodil ho ze všech úzkostí jeho, a dal jemu milost a moudrost před tváří faraona, krále Egyptského, takže ho učinil úředníkem nad Egyptem a nade vším domem svým. 11 Potom přišel hlad na všecku zemi Egyptskou i Kananejskou, a soužení veliké, aniž měli pokrmů otcové naši. 12 A uslyšev Jákob, že by obilé bylo v Egyptě, poslal tam otce naše nejprve. 13 A když je poslal po druhé, poznán jest Jozef od bratří svých, a zjevena jest rodina Jozefova faraonovi. 14 Tedy poslav Jozef posly, přistěhoval otce svého Jákoba, i všecku rodinu svou v osobách sedmdesáti a pěti. 15 I vstoupil Jákob do Egypta, a tam umřel on i otcové naši. 16 I přeneseni jsou do Sichem, a pochováni v hrobě, kterýž byl koupil Abraham za stříbro od synů Emorových, otce Sichemova. 17 Když se pak přibližoval čas zaslíbení, o kterémž byl přisáhl Bůh Abrahamovi, rostl lid a množil se v Egyptě, 18 Až vtom povstal jiný král, kterýž neznal Jozefa. 19 Ten lstivě nakládaje s pokolením naším, trápil otce naše, takže musili vyhazovati nemluvňátka svá, aby se nerozplozovali. 20 V tom času narodil se Mojžíš, a byl velmi krásný, kterýžto chován jest za tři měsíce v domu otce svého. 21 A když vyložen byl na řeku, vzala jej dcera faraonova, a vychovala jej sobě za syna. 22 I vyučen jest Mojžíš vší moudrosti Egyptské, a byl mocný v řečech i v skutcích. 23 A když jemu bylo čtyřidceti let, vstoupilo na srdce jeho, aby navštívil bratří své, syny Izraelské. 24 A uzřev jednoho, an bezpráví trpí, zastal ho a pomstil toho, kterýž bezpráví trpěl, zabiv Egyptského. 25 Domníval se zajisté, že bratří jeho rozumějí tomu, že skrze ruku jeho chce jim dáti Bůh vysvobození, ale oni nerozuměli. 26 Druhého pak dne ukázal se jim, když se vadili, i chtěl je v pokoj uvésti, řka: Muži, bratří jste, i proč křivdu činíte sobě vespolek? 27 Ten pak, kterýž činil křivdu bližnímu svému, odehnal ho, řka: Kdo tě ustanovil knížetem a soudcím nad námi? 28 Což ty mne chceš zamordovati, jako jsi včera zabil Egyptského? 29 I utekl Mojžíš pro ta slova a bydlil pohostinu v zemi Madianské, a tam zplodil dva syny. 30 A když se vyplnilo let čtyřidceti, ukázal se jemu na poušti hory Sinai anděl Páně, v plameni ohně ve kři. 31 A Mojžíš uzřev to, divil se tomu vidění. A když blíže přistoupil, aby to pilněji spatřil, stal se k němu hlas Páně: 32 Jáť jsem Bůh otců tvých, Bůh Abrahamův a Bůh Izákův a Bůh Jákobův. I zhroziv se Mojžíš, neodvážil se patřiti. 33 I řekl jemu Pán: Zzuj obuv s noh svých; nebo místo, na kterémž stojíš, země svatá jest. 34 Viděl jsem, viděl trápení lidu svého, kterýž jest v Egyptě, a vzdychání jejich uslyšel jsem a sstoupil jsem, abych je vysvobodil. Protož nyní pojď, pošli tě do Egypta. 35 Toho Mojžíše, kteréhož se odepřeli, řkouce: Kdo tě ustanovil knížetem a soudcí? tohoť jest Bůh kníže a vysvoboditele poslal, skrze ruku anděla, kterýž se jemu ukázal ve kři. 36 A ten je vyvedl, čině divy a zázraky v zemi Egyptské a na moři Èerveném, i na poušti za čtyřidceti let. 37 Toť jest ten Mojžíš, kterýž řekl synům Izraelským: Proroka vám vzbudí Pán Bůh váš z bratří vašich, podobně jako mne, toho poslouchejte. 38 Onť jest, kterýž byl mezi lidem na poušti s andělem, kterýž mluvíval k němu na hoře Sinai, i s otci našimi, kterýž přijal slova živá, aby je nám vydal. 39 Jehož nechtěli poslušni býti otcové naši, ale zavrhli jej, a odvrátili se srdci svými do Egypta, 40 Řkouce k Aronovi: Učiň nám bohy, kteříž by šli před námi; nebo Mojžíšovi tomu, kterýž nás vyvedl z země Egyptské, nevíme, co se přihodilo. 41 I udělali v těch dnech tele, a obětovali oběti modle, a veselili se v díle rukou svých. 42 I odvrátil se od nich Bůh, a vydal je, aby sloužili vojsku nebeskému, jakož napsáno jest v knihách Prorockých: Zdaliž jste mi oběti aneb dary obětovali za čtyřidceti let na poušti, dome Izraelský? 43 Nýbrž nosili jste stánek modly Moloch, a hvězdu boha vašeho Remfan, ta podobenství, kteráž jste zdělali sobě, abyste se jim klaněli. Protož přestěhuji vás za Babylon. 44 Stánek svědectví měli jsou otcové naši na poušti, jakož byl nařídil ten, jenž řekl Mojžíšovi, aby jej udělal, podle způsobu toho, kterýž byl viděl. 45 Kterýžto přijavše otcové naši, vnesli jej s Jozue tam, kdež bylo prve vladařství pohanů, kteréž vyhnal Bůh od tváři otců našich, až do dnů Davida. 46 Jenž nalezl milost před obličejem Božím, a prosil, aby nalezl stánek Bohu Jákobovu. 47 Šalomoun pak udělal jemu dům. 48 Ale Nejvyšší nebydlí v domích rukou udělaných, jakož dí prorok: 49 Nebe jest mi stolice a země podnož noh mých, i jakýž mi tedy dům uděláte? praví Pán. Anebo jaké jest místo odpočívání mého? 50 Zdaliž ruka má všeho toho neučinila? 51 Tvrdošijní a neobřezaného srdce i uší, vy jste se vždycky Duchu svatému protivili, jakož otcové vaši, takž i vy. 52 Kterému z proroků otcové vaši se neprotivili? Zmordovali zajisté ty, jenž předzvěstovali příchod spravedlivého tohoto, jehožto vy nyní zrádci a vražedníci jste. 53 Kteříž jste vzali Zákon působením andělským, a neostříhali jste ho. 54 Tedy slyšíce to, rozzlobili se v srdcích svých a škřipěli zuby na něho. 55 On pak pln jsa Ducha svatého, pohleděv do nebe, uzřel slávu Boží a Ježíše stojícího na pravici Boží. 56 I řekl: Aj, vidím nebesa otevřená a Syna člověka stojícího na pravici Boží. 57 A oni zkřikše hlasem velikým, zacpali uši své, a obořili se jednomyslně na něj. 58 A vyvedše jej z města, kamenovali ho. A svědkové složili roucha svá u noh mládence, kterýž sloul Saul. 59 I kamenovali Štěpána vzývajícího Boha a řkoucího: Pane Ježíši, přijmi ducha mého. 60 A poklek na kolena, zvolal hlasem velikým: Pane, nepokládej jim toho za hřích. A to pověděv, usnul v Pánu.

Cuvântarea de apărare a lui Ștefan

1 Marele preot a zis: „Așa stau lucrurile?" 2 Ștefan a răspuns: „Fraților*Cap. 22:1. și părinților, ascultați! Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte ca să se așeze în Haran. 3 Și i-a zis: ‘Ieși*Gen. 12:1. din țara ta și din familia ta și du-te în țara pe care ți-o voi arăta.’ 4 El a ieșit atunci*Gen. 11:31;12:4,5. din țara haldeenilor și s-a așezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a strămutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum. 5 Din țara aceea nu i-a dat nimic în stăpânire, nici măcar o palmă de loc, ci i-a făgăduit*Gen. 12:7;13:15;15:3,8;17:8;26:3. că i-o va da în stăpânire lui și seminței lui după el, măcar că n-avea niciun copil. 6 Dumnezeu i-a spus că sămânța*Gen. 15:13,16. lui va locui într-o țară străină, va fi robită și va fi chinuită patru*Exod 12:40.Gal. 3:17. sute de ani. 7 ‘Dar neamul căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu’, a zis Dumnezeu. ‘După aceea, vor ieși și-Mi vor*Exod 3:12. sluji în locul acesta.’ 8 Apoi i-a dat*Gen. 17:9-11. legământul tăierii împrejur, și astfel*Gen. 21:2-4. Avraam, când a născut pe Isaac, l-a tăiat împrejur în ziua a opta, Isaac*Gen. 25:26. a născut și a tăiat împrejur pe Iacov, și Iacov*Gen. 29:31;30:5;35:18,23., pe cei doisprezece patriarhi. 9 Iar*Gen. 37:4,11,28.Ps. 105:17. patriarhii, care pizmuiau pe Iosif, l-au vândut, ca să fie dus în Egipt. Dar*Gen. 39:2,21,23. Dumnezeu a fost cu el 10 și l-a izbăvit din toate necazurile lui; i-a dat înțelepciune și trecere*Gen. 41:37;42:6. înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l-a pus dregător peste Egipt și peste toată casa lui. 11 A venit*Gen. 41:54. o foamete în tot Egiptul și Canaanul. Nevoia era mare, și părinții noștri nu găseau merinde. 12 Iacov*Gen. 42:1. a auzit că în Egipt era grâu și a trimis pe părinții noștri întâiași dată acolo. 13 Și*Gen. 45:4,16. când au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de frații săi, și Faraon a aflat din ce neam era Iosif. 14 Apoi*Gen. 45:9,27., Iosif a trimis să cheme pe tatăl său Iacov și pe toată*Gen. 46:27.Deut. 10:22. familia lui, șaptezeci și cinci de suflete. 15 Iacov*Gen. 46:5. s-a coborât în Egipt, unde a murit*Gen. 49:33.Exod 1:6., el și părinții noștri. 16 Și*Exod 13:19.Ios. 24:32. au fost strămutați la Sihem și puși în mormântul*Gen. 23:16;33:19. pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani de la fiii lui Emor, în Sihem. 17 Se apropia vremea*Gen. 15:13. Vers. 6. când trebuia să se împlinească făgăduința pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a*Exod 1:7-9.Ps. 105:24,25. crescut și s-a înmulțit în Egipt, 18 până când s-a ridicat un alt împărat, care nu cunoștea pe Iosif. 19 Împăratul acesta a uneltit împotriva neamului nostru și a chinuit pe părinții noștri, până acolo ca să-și*Exod 1:22. lepede pruncii, ca să nu trăiască.

Vremea lui Moise

20 Pe*Exod 2:2. vremea aceasta s-a născut Moise, care era*Evr. 11:23. frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său. 21 Și când a fost*Exod 2:3-10. lepădat, l-a luat fiica lui Faraon și l-a crescut ca pe copilul ei. 22 Moise a învățat toată înțelepciunea egiptenilor și era puternic*Luca 24:19. în cuvinte și în fapte. 23 El*Exod 2:11,12. avea patruzeci de ani când i-a venit în inimă dorința să cerceteze pe frații săi, pe fiii lui Israel. 24 A văzut pe unul din ei suferind nedreptate, i-a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit și a omorât pe egiptean. 25 Credea că frații lui vor pricepe că Dumnezeu, prin mâna lui, le va da izbăvirea, dar n-au priceput. 26 A*Exod 2:13. doua zi, când se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor și i-a îndemnat la pace. ‘Oamenilor’, a zis el, ‘voi sunteți frați; de ce vă nedreptățiți unul pe altul?’ 27 Dar cel ce nedreptățea pe aproapele său l-a îmbrâncit și i-a zis: ‘Cine*Luca 12:14. Cap. 4:7. te-a pus pe tine stăpânitor și judecător peste noi? 28 Vrei să mă omori și pe mine cum ai omorât ieri pe egiptean?’ 29 La*Exod 2:15,22;4:20;18:3,4. auzul acestor vorbe, Moise a fugit și s-a dus de a locuit ca străin în pământul Madian, unde a născut doi fii. 30 Peste*Exod 3:2. patruzeci de ani, i s-a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug. 31 Moise, când l-a văzut, s-a mirat de arătarea aceasta și, pe când se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului, 32 care i-a zis: ‘Eu*Mat. 22:32.Evr. 11:16. sunt Dumnezeul părinților tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.’ Și Moise, tremurând, n-a îndrăznit să se uite. 33 Domnul*Exod 3:5.Ios. 5:15. i-a zis: ‘Scoate-ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt. 34 Am*Exod 3:7. văzut suferința poporului Meu, care este în Egipt, le-am auzit gemetele și M-am coborât să-i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimite în Egipt.’ 35 Pe acest Moise de care se lepădaseră ei, când au zis: ‘Cine te-a pus pe tine stăpânitor și judecător?’ Dumnezeu l-a trimis ca stăpânitor și izbăvitor, cu ajutorul*Exod 14:19.Num. 20:16. îngerului, care i se arătase în rug. 36 El*Exod 12:41;33:1. i-a scos din Egipt și a făcut*Exod 7:11,14.Ps. 105:27. minuni și semne în Egipt, la*Exod 14:21,27-29. Marea Roșie și*Exod 16:1,35. în pustie, patruzeci de ani. 37 Acest Moise a zis fiilor lui Israel: ‘Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica dintre frații voștri un proroc*Deut. 18:15,18. Cap. 3:22. ca mine: de el*Mat. 17:5. să ascultați.’ 38 El*Exod 19:3,17. este acela care, în adunarea israeliților din pustie, cu îngerul*Is. 63:9.Gal. 3:19.Evr. 2:2. care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu părinții noștri, a*Exod 21:1.Deut. 5:27,31;33:4.Ioan 1:17. primit cuvinte*Rom. 3:2. vii, ca să ni le dea nouă. 39 Părinții noștri n-au vrut să-l asculte, ci l-au nesocotit și, în inimile lor, s-au întors spre Egipt 40 și*Exod 32:1. au zis lui Aaron: ‘Fă-ne niște dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut.’ 41 Și*Deut. 9:16.Ps. 106:19. în zilele acelea, au făcut un vițel, au adus jertfă idolului și s-au bucurat de lucrul mâinilor lor. 42 Atunci, Dumnezeu S-a*Ps. 81:12.Ezec. 20:25,39.Rom. 1:24.2 Tes. 2:11. întors de la ei și i-a dat să se închine oștirii*Deut. 4:19;17:3.2 Împ. 17:16;21:3.Ier. 19:13. cerului, după cum este scris în cartea prorocilor: ‘Mi-ați adus voi vite junghiate și jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă*Amos 5:25,26. a lui Israel? 43 Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe care le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.’ 44 Părinții noștri aveau în pustie cortul întâlnirii, așa cum îl rânduise Cel ce a spus lui Moise să-l*Exod 25:40;26:30.Evr. 8:5. facă după chipul pe care-l văzuse. 45 Și*Ios. 3:14. părinții noștri l-au adus, la rândul lor, sub povățuirea lui Iosua, când au intrat în țara stăpânită de neamurile pe*Neem. 9:24.Ps. 44:2;78:55. Cap. 13:19. care Dumnezeu le-a izgonit dinaintea părinților noștri, și a rămas acolo până în zilele lui David. 46 David*1 Sam. 16:1.2 Sam. 7:1.Ps. 89:19. Cap. 13:22. a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu și a*1 Împ. 8:17.1 Cron. 22:7.Ps. 132:4,5. cerut să ridice o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov. 47 Și*1 Împ. 6:1;8:20.1 Cron. 17:12.2 Cron. 3:1. Solomon a fost acela care I-a zidit o casă. 48 Dar*1 Împ. 8:27.2 Cron. 2:6;6:18. Cap. 17:24. Cel Preaînalt nu locuiește în locașuri făcute de mâini omenești, cum zice prorocul: 49 ‘«Cerul*Is. 66:1,2.Mat. 5:34,35;23:22. este scaunul Meu de domnie, și pământul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie», zice Domnul, «sau care va fi locul Meu de odihnă? 50 N-a făcut mâna Mea toate aceste lucruri?»’…

Uciderea lui Ștefan cu pietre

51 Oameni tari*Exod 32:9;33:3.Is. 48:4. la cerbice, netăiați împrejur*Lev. 26:41.Deut. 10:16.Ier. 4:4;6:10;9:26.Ezec. 44:9. cu inima și cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt. Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi. 52 Pe*2 Cron. 36:16.Mat. 21:35;23:34,37.1 Tes. 2:15. care din proroci nu i-au prigonit părinții voștri? Au omorât pe cei ce vesteau mai dinainte venirea Celui*Cap. 3:14. Neprihănit, pe care L-ați vândut acum și L-ați omorât, 53 voi, care*Exod 20:1.Gal. 3:19.Evr. 2:2. ați primit Legea dată prin îngeri, și n-ați păzit-o!…" 54 Când*Cap. 5:33. au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă și scrâșneau din dinți împotriva lui. 55 Dar Ștefan, plin*Cap. 6:5. de Duhul Sfânt, și-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu și pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu 56 și a zis: „Iată, văd*Ezec. 1:1.Mat. 3:16. Cap. 10:11. cerurile deschise și pe Fiul*Dan. 7:13. omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu." 57 Ei au început atunci să răcnească, și-au astupat urechile și s-au năpustit toți într-un gând asupra lui. 58 L-au târât*1 Împ. 21:13.Luca 4:29.Evr. 13:12. afară din cetate și l-au*Lev. 24:16. ucis cu pietre. Martorii*Deut. 13:9,10;17:7. Cap. 8:1;22:20. și-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul. 59 Și aruncau cu pietre în Ștefan, care*Cap. 9:14. se ruga și zicea: „Doamne Isuse, primește*Ps. 31:5.Luca 23:46. duhul meu!" 60 Apoi, a îngenuncheat*Cap. 9:40;20:36;21:5. și a strigat cu glas tare: „Doamne*Mat. 5:44.Luca 6:28;23:34., nu le ține în seamă păcatul acesta!" Și după aceste vorbe, a adormit.