1 Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

2 Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

3 Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

4 Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

5 Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

6 nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

7 Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

8 Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

9 Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

10 Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

11 Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

12 Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

13 Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

14 Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

15 Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

17 Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

18 Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

19 Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.

1 几只死苍蝇能使做香料者的膏油发霉变臭， 一点点愚昧比智慧和荣誉的影响更大。

2 智慧人的心向右， 愚昧人的心偏左。

3 愚昧人连走路的时候， 也显出无知； 他对每一个人表现出他是个愚昧人（"他对每一个人表现出他是个愚昧人"或译： "他称每一个人都是愚昧的"）。

4 如果掌权者向你发怒， 你不要离开原位， 因为柔顺能免大过。

5 在日光之下我看见一件憾事， 好像是出于官长无意的错误，

6 就是愚昧人得居众多高位， 富有的人却处卑位。

7 我见过奴仆骑马， 贵族却像奴仆一样在地上步行。

8 挖陷阱的， 自己掉进去； 拆墙垣的， 有蛇来咬他。

9 采石的， 被石打伤； 劈柴的， 被柴损害。

10 斧头若钝了， 还不把斧刃磨快， 就必多费力气； 智慧的好处在于助人成功。

11 未行法术先被蛇咬， 那么， 法术对行法术的人就毫无用处。

12 智慧人的口， 说出恩言； 愚昧人的嘴， 却吞灭自己。

13 愚昧人的话开头是愚昧， 结尾是邪恶狂妄。

14 愚昧人多言多语。人不知道将来会有什么事， 谁能告诉他死后会发生什么事呢？

15 愚昧人的劳碌徒使自己困乏， 他连怎样进城也不知道。

16 邦国啊， 如果你的王是个孩童， 而你的大臣又一早吃喝宴乐， 你就有祸了。

17 邦国啊， 如果你的王是贵冑之子， 而你的大臣又按时吃喝， 为要得力， 不为醉酒， 你就有福了。

18 房顶塌下是因为懒惰， 房屋滴漏是因为懒得动手。

19 设宴是为欢笑， 酒能使人生快活， 金钱能解决万事。

20 不要在意念中咒骂君王， 也不要在卧房中咒骂财主， 因为空中的飞鸟会传声， 有翅膀的会述说这事。