1 Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţei tale, pînă nu vin zilele cele rele şi pînă nu se apropie anii, cînd vei zice: ,,Nu găsesc nici o plăcere în ei``;

2 pînă nu se întunecă soarele, şi lumina, luna şi stelele, şi pînă nu se întorc norii îndată după ploaie;

3 pînă nu încep să tremure paznicii casei (mînile), şi să se încovoaie cele tari (picioarele); pînă nu se opresc ceice macină (dinţii), căci s'au împuţinat; pînă nu se întunecă ceice se uită pe ferestre (ochii);

4 pînă nu se închid cele două uşi dinspre uliţă (buzele), cînd uruitul morii slăbeşte, te scoli la ciripitul unei pasări, glasul tuturor cîntăreţelor se aude înăbuşit,

5 te temi de orice înălţime, şi te sperii pe drum; pînă nu înfloreşte migdalul cu peri albi, şi de abea se tîrăşte lăcusta, pînă nu-ţi trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea vecinică, şi bocitorii cutreieră uliţele;

6 pînă nu se rupe funia de argint, pînă nu se sfarmă vasul de aur, pînă nu se sparge găleata la izvor, şi pînă nu se strică roata dela fîntînă;

7 pînă nu se întoarce ţărîna în pămînt, cum a fost, şi pînă nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l -a dat.

8 O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul; totul este deşertăciune.

9 Pe lîngă că Eclesiastul a fost înţelept, el a mai învăţat şi ştiinţa pe popor, a cercetat, a adîncit şi a întocmit un mare număr de zicători.

10 Eclesiastul a căutat să afle cuvinte plăcute, şi să scrie întocmai cuvintele adevărului.

11 Cuvintele înţelepţilor sînt ca nişte bolduri; şi, strînse la un loc, sînt ca nişte cuie bătute, date de un singur stăpîn.

12 Încolo, fiule, ia învăţătură din aceste lucruri; dacă ai voi să faci o mulţime de cărţi, să ştii că n'ai mai isprăvi, şi multă învăţătură oboseşte trupul.

13 Să ascultăm dar încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om.

14 Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău

1 在你壮年的日子， 当记念你的创造主。不要等到衰败的日子， 就是你所说： "我毫无喜乐"的那些年日临到，

2 日头、光明、月亮、星宿变暗， 雨后乌云再现的时候。

3 那时， 看守房子的发抖， 强壮的弯腰， 推磨的稀少， 都停了工， 往窗外看的都昏暗了，

4 当街的门口关闭， 推磨的声音微弱。雀鸟一叫， 人就起来。唱歌的歌声（"歌声"原文作"女子"）都低微。

5 人怕高处， 怕路上有惊吓。杏树开花， 蚱蜢蹒跚而行， 催情果失效。因为人归他永远的家， 哭丧的在街上游行。

6 银链断掉， 金碗破裂， 瓶子在泉旁破碎， 打水的轮子在井边破烂。

7 尘土要归回原来之地， 灵要归回赐灵的 神。

8 传道者说： "虚空的虚空， 一切都是虚空。"

9 传道者不但有智慧， 还将知识教训众人； 他既揣摩， 又查考， 也编撰了许多箴言。

10 传道者搜寻可喜悦的话， 正确地写下真理。

11 智慧人的言语像刺棒， 他们所汇集的箴言像钉牢的钉子， 都是一位牧者所赐的。

12 我儿， 还有， 你当受劝勉： 著书多， 没有穷尽； 读书多， 身体疲倦。

13 你们一切都听见了， 总而言之， 应当敬畏 神， 谨守他的诫命， 因为这是每一个人的本分。

14 人所作的每一件事， 连一切隐藏的事， 无论是善是恶， 神都必审问。