1 Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -
2 Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.
3 Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -
4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -
5 Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -
6 Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -
7 Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -
8 Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -
9 Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -
10 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.
11 Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -
12 Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -
13 În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -
14 Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -
15 Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -
16 Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -
17 Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -
18 Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -
19 Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -
20 Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -
21 Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -
22 Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -
23 Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -
24 Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -
25 Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -
26 Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -
27 Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -
28 Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -
1 Kas mėgsta pamokymą, mėgsta išmintį; kas nepriima patarimo, tas bukaprotis.
2 Geras žmogus susilaukia Viešpaties palankumo, bet kuriantį nedorus planus Jis pasmerks.
3 Žmogus neįsitvirtins nedorybe, o teisiųjų šaknis nebus pajudinta.
4 Gera moteris yra vainikas jos vyrui, o ta, kuri užtraukia gėdą,lyg puvinys kauluose.
5 Teisiojo mintys teisingos, nedorėlio patarimasapgaulė.
6 Nedorėlių žodžiai: "Tykokime pralieti kraują", bet teisiųjų burna išgelbės juos.
7 Nedorėliai parbloškiami ir jų nebėra, o teisiųjų namai stovės.
8 Žmogus vertinamas pagal išmintį, o ydingas širdyje bus paniekintas.
9 Kas niekinamas ir turi tarną, geresnis už tą, kuris didžiuojasi ir neturi duonos.
10 Teisusis rūpinasi savo gyvuliais, bet nedorėlio pasigailėjimas žiaurus.
11 Kas dirba savo žemę, turi pakankamai duonos, o kas seka tuštybe, tam trūksta proto.
12 Nedorėlis trokšta sugauti į piktadarystės tinklą, bet teisiųjų šaknis tvirta.
13 Nedorėlis įkliūna į savo lūpų nusikaltimus, bet teisusis išeis iš priespaudos.
14 Žmogus pasitenkins savo burnos vaisiumi, ir jam bus atlyginta pagal jo rankų darbą.
15 Kvailiui jo kelias atrodo teisingas, bet išmintingas žmogus klauso patarimo.
16 Kvailas tuojau parodo savo pyktį, bet nuovokus pridengia gėdą.
17 Kas kalba tiesą, tas padeda teisingumui, o neteisingas liudytojas apgaudinėja.
18 Yra tokių, kurių žodžiai lyg kardo dūriai, bet išmintingojo liežuvis gydo.
19 Tiesą kalbančios lūpos pasilieka per amžius, meluojantis liežuvistik akimirką.
20 Apgaulėplanuojančių pikta širdyje, bet taikos patarėjai turi džiaugsmą.
21 Nieko pikto neatsitiks teisiajam, bet nedorėlį lydės nelaimės.
22 Melagių nekenčia Viešpats, bet Jis mėgsta tuos, kurie elgiasi sąžiningai.
23 Nuovokus žmogus slepia pažinimą, o kvailio širdis skelbia kvailystes.
24 Darbštus valdys, o tinginys bus verčiamas dirbti.
25 Liūdesys žmogaus širdyje slegia jį, o geras žodis pralinksmina.
26 Teisusis pranoksta savo artimą, o nedorėlių kelias juos paklaidina.
27 Tinginys nekepa medžioklės laimikio, bet darbštumas yra brangus žmogaus turtas.
28 Teisumo kelyjegyvenimas, jo takuose nėra mirties.