1 Un nume bun este mai de dorit decît o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decît argintul şi aurul. -

2 Bogatul şi săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut şi pe unul şi pe altul. -

3 Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sînt pedepsiţi. -

4 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. -

5 Spini şi curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. -

6 Învaţă pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, şi cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. -

7 Bogatul stăpîneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. -

8 Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -

9 Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui.

10 Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. -

11 Cine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. -

12 Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.

13 Leneşul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`` -

14 Gura curvelor este o groapă adîncă; pe cine vrea să -l pedepsească Domnul, acela cade în ea. -

15 Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va deslipi de el. -

16 Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. -

17 Pleacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă.

18 Căci este bine să le păstrezi înlăuntrul tău, şi să-ţi fie toate de odată pe buze. -

19 Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.

20 N'am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări,

21 ca să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimete? -

22 Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!

23 Căci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce -i despoaie. -

24 Nu te împrieteni cu omul mînios, şi nu te însoţi cu omul iute la mînie,

25 ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. -

26 Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii.

27 Căci dacă n'ai cu ce să plăteşti, pentruce ai voi să ţi se ia patul de supt tine?

28 Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi. -

29 Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.

1 Geras vardas yra vertingesnis už didelius turtus, o palankumas­už sidabrą ir auksą.

2 Turtuolis ir vargšas turi bendra: juos abu sutvėrė Viešpats.

3 Supratingas numato pavojų ir pasislepia, o neišmanėlis eina ir nukenčia.

4 Nusižeminimas ir Viešpaties baimė atneša turtus, garbę ir gyvenimą.

5 Veidmainio kelias pilnas erškėčių ir žabangų; kas saugo savo gyvybę, išvengs jų.

6 Parodyk vaikui kelią, kuriuo jis turi eiti, tai ir pasenęs jis nenukryps nuo jo.

7 Turtingas viešpatauja vargšui; skolininkas tampa skolintojo vergu.

8 Kas sėja neteisybę, pjauna nelaimes; jo pykčio rykštė plaka jį.

9 Dosnus žmogus bus palaimintas, nes jis dalinasi savo duona su beturčiu.

10 Išmesk niekintoją, ir liausis vaidai, barniai ir priekaištai.

11 Kas mėgsta širdies tyrumą ir yra maloningas kalboje, tas draugaus su karaliumi.

12 Viešpats saugo pažinimą, bet neištikimojo žodžius Jis paverčia niekais.

13 Tinginys sako: "Liūtas yra lauke, jis sudraskys mane gatvėje!"

14 Svetimos moters lūpos­gili duobė; tas, kuriuo Viešpats bjaurisi, įkris į ją.

15 Kvailystė prisirišusi prie vaiko širdies, bet pamokymo rykštė išvaro ją.

16 Kas skriaudžia beturtį, norėdamas praturtėti, ir kas duoda turtingam, pats nuskurs.

17 Atidžiai klausykis išminčių žodžių, palenk savo širdį prie mano pažinimo.

18 Tau bus malonu laikyti juos savo širdyje, ir jie tiks tavo lūpose.

19 Šiandien tave mokau, kad tu galėtum pasitikėti Viešpačiu.

20 Ar aš neužrašiau tau prakilnių dalykų apie patarimus ir pažinimą,

21 kad pamokyčiau tave tiesos žodžių tikrumo ir tu galėtum duoti atsakymą tiems, kurie klaus tavęs?

22 Neapiplėšk beturčių dėl to, kad jie yra beturčiai, ir neskriausk nukentėjusiojo teisme,

23 nes Viešpats gins jų bylą ir išplėš sielą tų, kurie juos plėšė.

24 Nedraugauk su pikčiurna ir neik su ūmiu žmogumi,

25 kad neišmoktum jo kelių ir nepastatytum spąstų savo sielai.

26 Nebūk iš tų, kurie paduoda ranką, laiduodami už svetimą skolą;

27 jei negalėsi sumokėti, kodėl iš tavęs turėtų atimti tavo guolį?

28 Nepakeisk senų žemės ribų, kurias tavo tėvai nustatė.

29 Ar matei stropaus žmogaus darbą? Jis stovės prieš karalių, jam nereikės stovėti prieš paprastus žmones.