1 Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -

2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -

3 Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

4 Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

5 Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -

6 Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

7 Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

8 Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -

9 Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -

10 Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

11 Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -

12 O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

13 Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

14 Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -

15 O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

16 Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

17 Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

18 Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -

19 Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -

20 Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

21 Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

22 Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -

23 Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

24 Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

25 Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -

1 Išmintingas sūnus klauso tėvo pamokymų, o pašaipūnas neklauso barimo.

2 Iš savo burnos vaisiaus žmogus valgys gėrybių, neištikimųjų siela­smurtą.

3 Kas saugo burną, saugo gyvybę; kas plačiai atveria lūpas, susilauks pražūties.

4 Tinginio siela geidžia, bet nieko neturi; darbščiojo siela pasisotins.

5 Teisusis nekenčia melo, bet nedorėlis yra atstumiantis ir susilaukia gėdos.

6 Teisumas saugo nekaltojo kelią, o nuodėmė pražudo nedorėlį.

7 Kai kas dedasi turtingas, bet nieko neturi, kitas dedasi vargšas, bet turi daug turtų.

8 Turtuolis gali išsipirkti savo turtu, bet vargšui niekas negrasina.

9 Teisiųjų šviesa šviečia, o nedorėlių žibintas užges.

10 Išdidumas sukelia ginčus, išmintingieji klauso patarimo.

11 Lengvai įgytas turtas greitai sunyksta, kas kaupia dirbdamas­ praturtėja.

12 Ilgai neišsipildanti viltis kankina širdį; patenkintas troškimas­ gyvybės medis.

13 Kas niekina žodį, pats save naikina, o kas bijo įsakymų, tam bus atlyginta.

14 Išmintingojo pamokymas yra gyvybės šaltinis, gelbstintis iš mirties pinklių.

15 Sveikas protas laimi palankumą, o neištikimųjų kelias sunkus.

16 Kiekvienas sumanus žmogus viską daro apgalvojęs, o kvailys viešai parodo savo kvailumą.

17 Nedoras pasiuntinys pakliūna į bėdą, o ištikimas neša išgelbėjimą.

18 Skurdas ir gėda tam, kuris nepriima pamokymo; kas priima įspėjimą, susilaukia pagarbos.

19 Patenkintas troškimas malonus sielai; kvailiui sunku šalintis nuo pikto.

20 Kas vaikšto su išmintingais, taps išmintingas, o kvailių bendrininkas pražus.

21 Nusidėjėlius persekioja nelaimės, o teisiesiems atlyginama gėrybėmis.

22 Geras žmogus palieka paveldėjimą vaikų vaikams, o nusidėjėlio turtas kaupiamas teisiajam.

23 Daug maisto būtų apleistoje vargšų žemėje, bet dėl teisingumo stokos žmonės pražūsta.

24 Kas gailisi rykštės, nekenčia savo sūnaus, bet kas jį myli, laiku jį baudžia.

25 Teisusis valgo ir pasitenkina, bet nedorėlio pilvas nepasisotina.