1 Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

2 Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

4 Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

5 Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

6 Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

9 Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

10 Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

12 Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

13 Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

14 Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

16 Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

17 Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

18 Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

19 Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

20 Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

21 Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

22 Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

23 Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

24 Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

25 Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

26 Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

27 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

28 Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

29 Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

30 Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

1 Karaliaus širdis Viešpaties rankoje kaip vandens srovės; Jis ją pasuka, kur nori.

2 Visi žmogaus keliai atrodo teisingi jo paties akyse, bet Viešpats pasveria širdį.

3 Tiesa ir teisingumas Viešpačiui mieliau negu auka.

4 Išdidus žvilgsnis ir pasipūtusi širdis, kurie išskiria nedorėlį, yra nuodėmė.

5 Stropiojo sumanymai veda į apstybę, o skuboti­į nuostolį.

6 Melu įsigyti turtą yra tuščios svajonės tų, kurie ieško mirties.

7 Nedorėlių smurtas sunaikins juos pačius, nes jie nedaro to, kas teisinga.

8 Nusikaltėlio kelias yra vingiuotas, nekaltojo darbai teisūs.

9 Geriau yra gyventi palėpės kampe negu su vaidinga moterimi dideliuose namuose.

10 Nedorėlio siela trokšta pikto, jis nesigaili artimo.

11 Kai nubaudžiamas niekintojas, neišmanėlis tampa išmintingas. Kai išmintingas pamokomas, jis įgyja supratimo.

12 Teisusis stebi nedorėlių namus ir mato, kaip nedorėlis parbloškiamas už savo nedorybes.

13 Kas neklauso vargšo šauksmo, pats šauks, bet nebus išgirstas.

14 Slapta dovana nuramina pyktį, o dovana į antį­stiprią rūstybę.

15 Teisingumas džiugina teisiuosius, o piktadarius išgąsdina.

16 Nuklydę nuo tiesos kelio atsidurs mirusiųjų susirinkime.

17 Kas mėgsta linksmybes, bus vargšas, kas myli vyną ir aliejų, nepraturtės.

18 Nedorėlis bus išpirka už teisųjį, nusikaltėlis­už nekaltąjį.

19 Geriau yra vienam gyventi dykumoje negu su pikta moterimi, mėgstančia barnius.

20 Išmintingo žmogaus namuose yra brangių daiktų ir aliejaus, kvailys iššvaisto juos.

21 Kas seka teisumą ir gailestingumą, suranda gyvenimą, teisumą ir garbę.

22 Išmintingasis užima stipriųjų miestą ir sugriauna tvirtovę, kuria jie pasitikėjo.

23 Kas saugo burną ir liežuvį, saugo savo sielą nuo nemalonumų.

24 Išdidus ir pasipūtęs vadinamas niekintoju, jis elgiasi akiplėšiškai ir įžūliai.

25 Tinginio troškimas nužudo jį, nes jis nenori dirbti.

26 Jis godžiai geidžia visą dieną, o teisusis duoda negailėdamas.

27 Nedorėlio auka Viešpats bjaurisi, tuo labiau, jei ji aukojama klastinga širdimi.

28 Neteisingas liudytojas žus, o kas girdi, kalbės be perstojo.

29 Nedorėlis suraukia savo veidą, o dorojo kelias tiesus.

30 Prieš Viešpatį neatsilaikys nei išmintis, nei supratimas, nei patarimas.

31 Žirgas ruošiamas kovos dienai, bet pergalę teikia Viešpats.