13 And behold, two of them were going on the same day to a village distant sixty stadia from Jerusalem, called Emmaus;

14 and they conversed with one another about all these things which had taken place.

15 And it came to pass as they conversed and reasoned, that Jesus himself drawing nigh, went with them;

16 but their eyes were holden so as not to know him.

17 And he said to them, What discourses are these which pass between you as ye walk, and are downcast?

18 And one {of them}, named Cleopas, answering said to him, Thou sojournest alone in Jerusalem, and dost not know what has taken place in it in these days?

19 And he said to them, What things? And they said to him, The things concerning Jesus the Nazaraean, who was a prophet mighty in deed and word before God and all the people;

20 and how the chief priests and our rulers delivered him up to {the} judgment of death and crucified him.

21 But *we* had hoped that *he* was {the one} who is about to redeem Israel. But then, besides all these things, it is now, to-day, the third day since these things took place.

22 And withal, certain women from amongst us astonished us, having been very early at the sepulchre,

23 and, not having found his body, came, saying that they also had seen a vision of angels, who say that he is living.

24 And some of those with us went to the sepulchre, and found it so, as the women also had said, but him they saw not.

25 And *he* said to them, O senseless and slow of heart to believe in all that the prophets have spoken!

26 Ought not the Christ to have suffered these things and to enter into his glory?

27 And having begun from Moses and from all the prophets, he interpreted to them in all the scriptures the things concerning himself.

28 And they drew near to the village where they were going, and *he* made as though he would go farther.

29 And they constrained him, saying, Stay with us, for it is toward evening and the day is declining. And he entered in to stay with them.

30 And it came to pass as he was at table with them, having taken the bread, he blessed, and having broken it, gave it to them.

31 And their eyes were opened, and they recognised him. And he disappeared from them.

32 And they said to one another, Was not our heart burning in us as he spoke to us on the way, {and} as he opened the scriptures to us?

13 În aceeaş zi, iată, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de şaizeci de stadii de Ierusalim;

14 şi vorbeau între ei despre tot ce se întîmplase.

15 Pe cînd vorbeau ei şi se întrebau, Isus S'a apropiat, şi mergea pe drum împreună cu ei.

16 Dar ochii lor erau împiedicaţi să -L cunoască.

17 El le -a zis: ,,Ce vorbe sînt acestea pe cari le schimbaţi între voi pe drum? Şi ei s'au oprit, uitîndu-se trişti.

18 Drept răspuns, unul din ei, numit Cleopa, I -a zis: ,,Tu eşti singurul străin aici în Ierusalim, de nu ştii ce s'a întîmplat în el zilele acestea? -

19 ,,Ce? le -a zis El. -Şi ei I-au răspuns: ,,Ce s'a întîmplat cu Isus din Nazaret, care era un prooroc puternic în fapte şi în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod.

20 Cum preoţii cei mai de seamă şi mai marii noştri L-au dat să fie osîndit la moarte, şi L-au răstignit?

21 Noi trăgeam nădejde că El este Acela, care va izbăvi pe Israel; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi decînd s'au întîmplat aceste lucruri.

22 Ba încă nişte femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s'au dus disdedimineaţă la mormînt,

23 nu I-au găsit trupul, şi au venit şi au spus că ar fi văzut şi o vedenie de îngeri, cari ziceau că El este viu.

24 Unii din cei ce erau cu noi, s'au dus la mormînt, şi au găsit aşa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.

25 Atunci Isus le -a zis: ,,O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima, cînd este vorba să credeţi tot ce au spus proorocii!

26 Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri, şi să intre în slava Sa?

27 Şi a început dela Moise, şi dela toţi proorocii, şi le -a tîlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El.

28 Cînd s'au apropiat de satul la care mergeau, El S'a făcut că vrea să meargă mai departe.

29 Dar ei au stăruit de El, şi au zis: ,,Rămîi cu noi, căci este spre seară, şi ziua aproape a trecut. Şi a intrat să rămînă cu ei.

30 Pe cînd şedea la masă cu ei, a luat pînea; şi, după ce a rostit binecuvîntarea, a frînt -o, şi le -a dat -o.

31 Atunci li s'au deschis ochii, şi L-au cunoscut; dar El S'a făcut nevăzut dinaintea lor.

32 Şi au zis unul către altul: ,,Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum, şi ne deschidea Scripturile?