1 Paul, apostle of Jesus Christ by God’s will, and the brother Timotheus, to the assembly of God which is in Corinth, with all the saints who are in the whole of Achaia. 2 Grace to you, and peace from God our Father, and the Lord Jesus Christ.

3 Blessed be the God and Father of our Lord Jesus Christ, the Father of compassions, and God of all encouragement; 4 who encourages us in all our tribulation, that we may be able to encourage those who are in any tribulation whatever, through the encouragement with which we ourselves are encouraged of God. 5 Because, even as the sufferings of the Christ abound towards us, so through the Christ does our encouragement also abound. 6 But whether we are in tribulation, it is for your encouragement and salvation, wrought in the endurance of the same sufferings which we also suffer,

7 (and our hope for you is sure;) or whether we are encouraged, it is for your encouragement and salvation: knowing that as ye are partakers of the sufferings, so also of the encouragement. 8 For we do not wish you to be ignorant, brethren, as to our tribulation which happened to us in Asia, that we were excessively pressed beyond our power, so as to despair even of living. 9 But we ourselves had the sentence of death in ourselves, that we should not have our trust in ourselves, but in God who raises the dead; 10 who has delivered us from so great a death, and does deliver; in whom we confide that he will also yet deliver; 11 ye also labouring together by supplication for us that the gift towards us, through means of many persons, may be the subject of the thanksgiving of many for us.

12 For our boasting is this, the testimony of our conscience, that in simplicity and sincerity before God, (not in fleshly wisdom but in God’s grace,) we have had our conversation in the world, and more abundantly towards you. 13 For we do not write other things to you but what ye well know and recognise; and I hope that ye will recognise to the end, 14 even as also ye have recognised us in part, that we are your boast, even as yeare ours in the day of the Lord Jesus.

15 And with this confidence I purposed to come to you previously, that ye might have a second favour; 16 and to pass through to Macedonia by you, and again from Macedonia to come to you, and to be set forward by you to Judaea. 17 Having therefore this purpose, did I then use lightness? Or what I purpose, do I purpose according to flesh, that there should be with me yea yea, and nay nay? 18 Now God is faithful, that our word to you is not yea and nay. 19 For the Son of God, Jesus Christ, he who has been preached by us among you (by me and Silvanus and Timotheus), did not become yea and nay, but yea is in him. 20 For whatever promises of God there are, in him is the yea, and in him the amen, for glory to God by us. 21 Now he that establishes us with you in Christ, and has anointed us, is God, 22 who also has sealed us, and given the earnest of the Spirit in our hearts. 23 But I call God to witness upon my soul that to spare you I have not yet come to Corinth. 24 Not that we rule over your faith, but are fellow-workmen of your joy: for by faith ye stand.

1 Pavel, apostol*1 Cor. 1:1.Efes. 1:1.Col. 1:1.1 Tim. 1:1.2 Tim. 1:1. al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, și fratele Timotei, către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint și*Filip. 1:1.Col. 1:2. către toți sfinții, care sunt în toată Ahaia: 2 Har*Rom. 1:7.1 Cor. 1:3.Gal. 1:3.Filip. 1:2.Col. 1:2.1 Tes. 1:1.2 Tes. 1:2.Filim. 3. și pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!

3 Binecuvântat*Efes. 1:3.1 Pet. 1:3. să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, 4 care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz! 5 Căci, după cum avem parte din belșug de suferințele*Fapte 9:4. Cap. 4:10.Col. 1:24. lui Hristos, tot așa, prin Hristos avem parte din belșug și de mângâiere. 6 Așa că, dacă suntem în necaz, suntem pentru mângâierea și mântuirea voastră; dacă suntem mângâiați, suntem pentru mângâierea voastră, care se arată prin faptul că răbdați aceleași suferințe*Cap. 4:15. ca și noi. 7 Și nădejdea noastră pentru voi este neclintită, pentru că știm că, dacă*Rom. 8:17.2 Tim. 2:12. aveți parte de suferințe, aveți parte și de mângâiere. 8 În adevăr, fraților, nu voim să vă lăsăm în necunoștință despre necazul*Fapte 19:23.1 Cor. 15:32;16:9. care ne-a lovit în Asia, de care am fost apăsați peste măsură de mult, mai presus de puterile noastre, așa că nici nu mai trăgeam nădejde de viață. 9 Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim, pentru ca să ne punem încrederea nu*Ier. 17:5,7. în noi înșine, ci în Dumnezeu, care înviază morții. 10 El*2 Pet. 2:9. ne-a izbăvit și ne izbăvește dintr-o astfel de moarte și avem nădejde că ne va mai izbăvi încă. 11 Voi înșivă ne veți*Rom. 15:30.Filip. 1:19.Filim. 22. ajuta cu rugăciunile voastre, pentru ca binefacerea*Cap. 4:15. făcută nouă prin rugăciunile multora să fie pentru mulți un prilej de mulțumiri lui Dumnezeu pentru noi.

12 Lauda noastră este mărturia pe care ne-o dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume, și mai ales față de voi, cu o sfințenie și curăție*Cap. 2:17;4:2. de inimă date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu*1 Cor. 2:4,13. pe o înțelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu. 13 Nu vă scriem altceva decât ce citiți și cunoașteți. Și trag nădejde că până la sfârșit veți cunoaște, 14 cum ați și cunoscut în parte, că*Cap. 5:12. noi suntem lauda voastră, după cum și voi*Filip. 2:16;4:1.1 Tes. 2:19,20. veți fi lauda noastră în ziua Domnului Isus. 15 În această încredințare voiam*1 Cor. 4:19. să vin mai înainte la voi, ca să aveți un*Rom. 1:11. al doilea har. 16 Voiam să trec pe la voi ca să mă duc în Macedonia; apoi*1 Cor. 16:5,6. din Macedonia să mă întorc la voi și să fiu petrecut de voi în Iudeea. 17 În luarea hotărârii acesteia, am lucrat eu în chip ușuratic? Sau hotărârile mele sunt niște hotărâri pe care le iau în felul lumii*Cap. 10:2., ca să fie în mine „Da, da" și „Nu, nu"? 18 Credincios este Dumnezeu că vorbirea noastră față de voi n-a fost și „Da", și „Nu". 19 Căci Fiul*Marcu 1:1.Luca 1:35.Fapte 9:20. lui Dumnezeu, Isus Hristos, care a fost propovăduit de noi în mijlocul vostru, prin mine, prin Silvan și prin Timotei, n-a fost „Da" și „Nu", ci*Evr. 13:8. în El nu este decât „Da". 20 În adevăr*Rom. 15:8,9., făgăduințele lui Dumnezeu, oricâte ar fi ele, toate în El sunt „Da"; de aceea și „Amin" pe care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Dumnezeu. 21 Și Cel ce ne întărește împreună cu voi, în Hristos, și care ne-a*1 Ioan 2:20,27. uns este Dumnezeu. 22 El ne-a*Efes. 1:13;4:30.2 Tim. 2:19.Apoc. 2:17. și pecetluit și ne-a*Cap. 5:5.Efes. 1:14. pus în inimă arvuna Duhului.

23 Iau*Rom. 1:9. Cap. 11:31.Gal. 1:20.Filip. 1:8. pe Dumnezeu martor față de sufletul meu că n-am mai venit până acum la Corint tocmai ca*1 Cor. 4:21. Cap. 2:3;12:20;13:2,10. să vă cruț. 24 Nu doar că*1 Cor. 3:5.1 Pet. 5:3. am avea stăpânire peste credința voastră, dar vrem să lucrăm și noi împreună la bucuria voastră, căci stați tari în*Rom. 11:20.1 Cor. 15:1. credință.