1 But I myself, Paul, entreat you by the meekness and gentleness of the Christ, who, as to appearance, when present am mean among you, but absent am bold towards you; 2 but I beseech that present I may not be bold with the confidence with which I think to be daring towards some who think of us as walking according to flesh. 3 For walking in flesh, we do not war according to flesh. 4 For the arms of our warfare are not fleshly, but powerful according to God to the overthrow of strongholds; 5 overthrowing reasonings and every high thing that lifts itself up against the knowledge of God, and leading captive every thought into the obedience of the Christ; 6 and having in readiness to avenge all disobedience when your obedience shall have been fulfilled.

7 Do ye look at what concerns appearance? If any one has confidence in himself that he is of Christ, let him think this again in himself, that even as he is of Christ, so also are we. 8 For and if I should boast even somewhat more abundantly of our authority, which the Lord has given to us for building up and not for your overthrowing, I shall not be put to shame; 9 that I may not seem as if I was frightening you by letters: 10 because his letters, he says, are weighty and strong, but his presence in the body weak, and his speech naught. 11 Let such a one think this, that such as we are in word by letters when absent, such also present in deed.

12 For we dare not class ourselves or compare ourselves with some who commend themselves; but these, measuring themselves by themselves, and comparing themselves with themselves, are not intelligent. 13 Now we will not boast out of measure, but according to the measure of the rule which the God of measure has apportioned to us, to reach to you also. 14 For we do not, as not reaching to you, overstretch ourselves, (for we have come to you also in the glad tidings of the Christ;) 15 not boasting out of measure in other people’s labours, but having hope, your faith increasing, to be enlarged amongst you, according to our rule, yet more abundantly 16 to announce the glad tidings to that which is beyond you, not to be boasting in another’s rule of things made ready to hand. 17 But he that boasts, let him boast in the Lord. 18 For not he that commends himself is approved, but whom the Lord commends.

1 Eu*Rom. 12:1., Pavel, vă rog, prin blândețea și bunătatea lui Hristos – eu, cel*Vers. 10. Cap. 12:5,7,9. „smerit când sunt de față în mijlocul vostru și plin de îndrăzneală împotriva voastră când sunt departe" – 2 vă rog dar să nu mă faceți ca, atunci când voi fi de față, să*1 Cor. 4:21. Cap. 13:2,10. alerg cu hotărâre la îndrăzneala aceea pe care am de gând s-o întrebuințez împotriva unora care își închipuie că noi suntem mânați de firea pământească. 3 Măcar că trăim în firea pământească, totuși nu ne luptăm călăuziți de firea pământească. 4 Căci*Efes. 6:13.1 Tes. 5:8. armele cu care ne luptăm*1 Tim. 1:18.2 Tim. 2:3. noi nu sunt supuse firii pământești, ci*Fapte 7:22.1 Cor. 2:5. Cap. 6:7;13:3,4. sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să*Ier. 1:10. surpe întăriturile. 5 Noi răsturnăm*1 Cor. 1:19;3:19. izvodirile minții și orice înălțime care se ridică împotriva cunoștinței lui Dumnezeu, și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos. 6 Îndată*Cap. 13:2,10. ce se va săvârși*Cap. 2:9;7:15. ascultarea aceasta din partea voastră, suntem gata să pedepsim orice neascultare. 7 La*Ioan 7:24. Cap. 5:12;11:18. înfățișare vă uitați? Dacă*1 Cor. 14:37.Ioan 4:6. cineva crede că „este al lui Hristos", să aibă în vedere că, după cum el este al lui Hristos, tot așa suntem și noi*1 Cor. 3:23;9:1. Cap. 11:23.. 8 Și chiar dacă m-aș lăuda ceva mai mult cu*Cap. 13:10. stăpânirea pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidirea voastră, iar nu pentru dărâmarea voastră, tot nu*Cap. 7:14;12:6. mi-ar fi rușine. 9 Zic așa, ca să nu se pară că vreau să vă înfricoșez prin epistolele mele. 10 „De fapt", zic ei, „epistolele lui sunt cu greutate și pline de putere, dar*1 Cor. 2:3,4. Vers. 1. Cap. 12:5,7,9.Gal. 4:13. când este de față el însuși, este moale, și cuvântul*1 Cor. 1:17;2:1,4. Cap. 11:6. lui n-are nicio greutate." 11 Cine judecă așa să fie încredințat că, așa cum suntem în vorbă în epistolele noastre, când nu suntem de față, tot așa vom fi și în faptă, când vom fi de față!

12 Negreșit*Cap. 3:1;5:12., n-avem îndrăzneala să ne punem alături sau în rândul unora din aceia care se laudă singuri. Dar ei, prin faptul că se măsoară cu ei înșiși și se pun alături ei cu ei înșiși, sunt fără pricepere. 13 Noi*Vers. 15. însă nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, ci în măsura marginilor pe care le-a însemnat Dumnezeu câmpului nostru ca să ajungem până la voi. 14 Nu ne întindem prea mult, ca și când n-am fi ajuns până la voi, căci*1 Cor. 3:3,5,10;4:15;9:1., în adevăr, până la voi am ajuns în Evanghelia lui Hristos. 15 Nu ne lăudăm peste măsura noastră, adică nu ne lăudăm cu*Rom. 15:20. ostenelile altuia, ci avem nădejdea că, dacă credința voastră crește, va crește și câmpul nostru de lucru între voi, nespus de mult, după măsura noastră. 16 Așa că vom putea propovădui Evanghelia și în ținuturile care sunt dincolo de al vostru, fără să intrăm în câmpul de lucru al altuia, ca să ne lăudăm cu lucrări făcute de-a gata. 17 Ci „oricine*Is. 65:16.Ier. 9:24.1 Cor. 1:31. se laudă să se laude în Domnul". 18 Pentru că nu*Prov. 27:2. cine se laudă singur va fi primit, ci acela pe*Rom. 2:29.1 Cor. 4:5. care Domnul îl laudă.