1 And the children of Israel did evil in the sight of Jehovah; and Jehovah delivered them into the hand of Midian seven years. 2 And the hand of Midian prevailed against Israel. Because of the Midianites the children of Israel made for themselves the dens that are in the mountains, and the caves, and the strongholds. 3 And it came to pass when Israel sowed, that Midian came up, and Amalek, and the children of the east, and came up against them. 4 And they encamped against them, and destroyed the produce of the land, until thou come to Gazah, and they left no sustenance in Israel, neither sheep, nor ox, nor ass. 5 For they came up with their cattle and their tents, and they came as locusts for multitude; both they and their camels were without number; and they entered into the land to destroy it. 6 And Israel was greatly impoverished because of Midian. And the children of Israel cried to Jehovah.
7 And it came to pass when the children of Israel cried to Jehovah because of Midian, 8 that Jehovah sent a prophet to the children of Israel, who said to them, Thus saith Jehovah the GodGodHebrew: Elohim of Israel: I brought you up from Egypt, and brought you forth out of the house of bondage; 9 and I delivered you out of the hand of the Egyptians, and out of the hand of all that oppressed you, and drove them out from before you, and gave you their land, 10 and I said to you, I am Jehovah your GodGodHebrew: Elohim fear not the gods of the Amorites, in whose land ye dwell. But ye have not hearkened to my voice.
11 And an angel of Jehovah came and sat under the terebinth that was in Ophrah, that belonged to Joash the Abi-ezrite. And his son Gideon threshed wheat in the winepress, to secure it from the Midianites. 12 And the Angel of Jehovah appeared to him, and said to him, Jehovah is with thee, thou mighty man of valour. 13 And Gideon said to him, Ah my Lord, if Jehovah be with us, why then is all this befallen us? and where are all his miracles that our fathers told us of, saying, Did not Jehovah bring us up from Egypt? And now Jehovah hath cast us off, and given us into the hand of Midian. 14 And Jehovah looked upon him, and said, Go in this thy might, and thou shalt save Israel from the hand of Midian. Have not I sent thee? 15 And he said to him, Ah Lord, wherewith shall I save Israel? behold, my thousand is the poorest in Manasseh, and I am the least in my father’s house. 16 And Jehovah said to him, I will certainly be with thee; and thou shalt smite Midian as one man. 17 And he said to him, If now I have found favour in thine eyes, shew me a sign that it is thou who talkest with me. 18 Depart not hence, I pray thee, until I come unto thee, and bring forth my present, and set it before thee. And he said, I will tarry until thou come again. 19 And Gideon went in, and made ready a kid of the goats, and an ephah of flour in unleavened cakes: the flesh he put in a basket, and he put the broth in a pot, and brought it out to him under the terebinth, and presented it. 20 And the Angel of GodGodHebrew: Elohim said to him, Take the flesh and the unleavened cakes, and lay them upon this rock, and pour out the broth. And he did so. 21 And the Angel of Jehovah put forth the end of the staff that was in his hand, and touched the flesh and the unleavened cakes; and there rose up fire out of the rock, and consumed the flesh and the unleavened cakes. And the Angel of Jehovah departed out of his sight. 22 And Gideon perceived that he was an angel of Jehovah; and Gideon said, Alas, Lord Jehovah! for because I have seen an angel of Jehovah face to face... 23 And Jehovah said to him, Peace be unto thee: fear not; thou shalt not die. 24 And Gideon built there an altar to Jehovah, and called it Jehovah-shalom. To this day it is yet in Ophrah of the Abi-ezrites.
25 And it came to pass the same night, that Jehovah said to him, Take the young bullock, which thy father hath, even the second bullock of seven years old, and throw down the altar of Baal that thy father hath, and cut down the Asherah that is by it; 26 and build an altar to Jehovah thy GodGodHebrew: Elohim upon the top of this strong place in the ordered manner, and take the second bullock, and offer up a burnt-offering with the wood of the Asherah that thou shalt cut down. 27 And Gideon took ten men of his servants, and did as Jehovah had said to him. And it came to pass, because he feared his father’s house, and the men of the city, if he did it by day, that he did it by night. 28 And when the men of the city arose early in the morning, behold, the altar of Baal was broken down, and the Asherah was cut down that was by it, and the second bullock was offered up upon the altar that was built. 29 And they said one to another, Who has done this thing? And when they inquired and asked, they said, Gideon the son of Joash has done this thing. 30 And the men of the city said to Joash, Bring out thy son, that he may die, because he has broken down the altar of Baal, and because he has cut down the Asherah that was by it. 31 And Joash said to all that stood near him, Will ye contend for Baal? or will ye save him? he that contends for him, let him be put to death whilst it is yet morning. If he be a god, let him plead for himself, because they have broken down his altar. 32 And on that day they called him Jerubbaal, saying, Let Baal plead with him, because he has broken down his altar.
33 And all Midian and Amalek and the children of the east were gathered together, and went over, and encamped in the valley of Jezreel. 34 And the Spirit of Jehovah came upon Gideon, and he blew the trumpet, and the Abi-ezrites were gathered after him. 35 And he sent messengers throughout Manasseh, and they also were gathered after him; and he sent messengers to Asher, and to Zebulun, and to Naphtali; and they came up to meet them. 36 And Gideon said to GodGodHebrew: Elohim If thou wilt save Israel by my hand, as thou hast said, 37 behold, I put a fleece of wool on the threshing-floor; if dew shall be on the fleece only, and it be dry upon all the ground, then shall I know that thou wilt save Israel by my hand, as thou hast said. 38 And it was so. And when he rose up early on the morrow, he pressed the fleece together, and wrung dew out of the fleece, a bowl-full of water. 39 And Gideon said to GodGodHebrew: Elohim Let not thine anger be hot against me, and I will speak but this once! Let me prove, I pray thee, but this once with the fleece; let it, I pray thee, be dry upon the fleece only, and upon all the ground let there be dew. 40 And GodGodHebrew: Elohim did so that night, and it was dry upon the fleece only, but on all the ground there was dew.
1 CopiiiCap. 2:19. lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, și Domnul i-a dat în mâinile lui MadianHab. 3:7. timp de șapte ani. 2 Mâna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile1 Sam. 13:6.Evr. 11:38. munților, în peșteri și pe stânci întărite. 3 După ce semăna Israel, Madian se suia cu AmalecCap. 3:13. și fiii RăsărituluiGen. 29:1. Cap. 7:12;8:10.1 Împ. 4:30.Iov 1:3. și porneau împotriva lui. 4 Tăbărau în fața lui, nimiceauLev. 26:16.Deut. 28:30,33,51.Mica 6:15. roadele țării până spre Gaza și nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari. 5 Căci se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca o mulțime de lăcusteCap. 7:12., erau fără număr, ei și cămilele lor, și veneau în țară ca s-o pustiască. 6 Israel a ajuns foarte nenorocit din pricina lui Madian, și copiii lui Israel au strigatCap. 3:15.Osea 5:15. către Domnul. 7 Când copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian, 8 Domnul a trimis copiilor lui Israel un proroc. El le-a zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am scos din casa robiei. 9 V-am scăpat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă apăsau, i-amPs. 44:2,3. izgonit dinaintea voastră și v-am dat vouă țara lor. 10 V-am zis: «Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; să nu vă2 Împ. 17:35,37,38.Ier. 10:2. temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți.» Dar voi n-ați ascultat glasul Meu.’"
11 Apoi a venit Îngerul Domnului și S-a așezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui AbiezerIos. 17:2.. GhedeonEvr. 11:32., fiul său, bătea grâu în teasc, ca să-l ascundă de Madian. 12 Îngerul Domnului i S-a arătatCap. 13:3.Luca 1:11,28. și i-a zis: „Domnul esteIos. 1:5. cu tine, viteazule!" 13 Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Și undePs. 89:49.Is. 59:1;63:15. sunt toate minunile aceleaPs. 44:1. pe care ni le istorisesc părinții noștri când spun: ‘Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?’ Acum, Domnul ne părăsește2 Cron. 15:2. și ne dă în mâinile lui Madian!" 14 Domnul S-a uitat la el și a zis: „Du-te cu puterea1 Sam. 12:11.Evr. 11:32,34. aceasta pe care o ai și izbăvește pe Israel din mâna lui Madian. OareIos. 1:9. Cap. 4:6. nu te trimit Eu?" 15 Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, cu ce să izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea este cea mai săracă1 Sam. 9:21. din Manase și eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu." 16 Domnul i-a zis: „EuExod 3:12.Ios. 1:5. voi fi cu tine și vei bate pe Madian ca pe un singur om." 17 Ghedeon I-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semnExod 4:1-8. Vers. 36,37.2 Împ. 20:8.Ps. 86:17.Is. 7:11. ca să-mi arăți că Tu îmi vorbești. 18 Nu Te depărta de aiciGen. 18:3,5. Cap. 13:15. până mă voi întoarce la Tine să-mi aduc darul și să-l pun înaintea Ta." Și Domnul a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce." 19 GhedeonGen. 18:6,7,8. a intrat în casă, a pregătit un ied și a făcut azimi dintr-o efă de făină. A pus carnea într-un coș și zeama a turnat-o într-o oală, le-a adus sub stejar și I le-a pus înainte. 20 Îngerul lui Dumnezeu i-a zis: „Ia carnea și azimile, pune-leCap. 13:19. pe stânca aceasta și varsă1 Împ. 18:33,34. zeama." Și el a făcut așa. 21 Îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână și a atins carnea și azimile. Atunci, s-a ridicat din stâncă un focLev. 9:24.1 Împ. 18:38.2 Cron. 7:1. care a mistuit carnea și azimile. Și Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut dinaintea lui. 22 Ghedeon, văzândCap. 13:21. că fusese Îngerul Domnului, a zis: „Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzutGen. 16:13;32:30.Exod 33:20. Cap. 13:22. pe Îngerul Domnului față-n față." 23 Și Domnul i-a zis: „Fii pe paceDan. 10:19., nu te teme, căci nu vei muri." 24 Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului și i-a pus numele „Domnul păcii". Altarul acesta este și astăzi la OfraCap. 8:32., care era a familiei lui Abiezer.
25 În aceeași noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: „Ia vițelul tatălui tău și un alt taur de șapte ani. Dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, și taie parul închinatExod 34:13.Deut. 7:5. Astarteei, care este deasupra. 26 Să zidești apoi și să întocmești pe vârful acestei stânci un altar Domnului Dumnezeului tău. Să iei taurul al doilea și să aduci o ardere-de-tot cu lemnul din stâlpul idolului pe care-l vei tăia." 27 Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut ce spusese Domnul, dar, fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua. 28 Când s-au sculat oamenii din cetate dis-de-dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, parul închinat idolului de deasupra lui era tăiat și al doilea taur era adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese zidit. 29 Ei și-au zis unul altuia: „Cine a făcut lucrul acesta?" Și au întrebat și au făcut cercetări. Li s-a spus: „Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta." 30 Atunci, oamenii din cetate au zis lui Ioas: „Scoate pe fiul tău ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat parul sfânt care era deasupra lui." 31 Ioas a răspuns tuturor celor ce s-au înfățișat înaintea lui: „Oare datoria voastră este să apărați pe Baal? Voi trebuie să-i veniți în ajutor? Oricine va lua apărarea lui Baal să moară până dimineață. Dacă Baal este un dumnezeu, să-și apere el pricina, fiindcă i-au dărâmat altarul." 32 În ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierubaal1 Sam. 12:11.2 Sam. 11:21.(Apere-se Baal), căci au zis: „Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul." 33 Tot MadianulVers. 3., Amalec și fiii Răsăritului s-au strâns împreună, au trecut Iordanul și au tăbărât în valeaIos. 17:16. Izreel. 34 Ghedeon a fost îmbrăcat cu DuhulCap. 3:10.1 Cron. 12:18.2 Cron. 24:20. Domnului; a sunatNum. 10:3. Cap. 3:27. din trâmbiță și Abiezer a fost chemat ca să meargă după el. 35 A trimis soli în tot Manase, care, de asemenea, a fost chemat să meargă după el. A trimis soli în Așer, în Zabulon și în Neftali, care s-au suit să le iasă înainte.
36 Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Dacă vrei să izbăvești pe Israel prin mâna mea, cum ai spus, 37 iatăExod 4:3,4,6,7., voi pune un val de lână în arie; dacă numai lâna va fi acoperită de rouă, și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus." 38 Și așa s-a întâmplat. În ziua următoare, el s-a sculat dis-de-dimineață, a stors lâna și a scos roua din ea, care a dat un pahar plin cu apă. 39 Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te aprinziGen. 18:32. de mânie împotriva mea și nu voi mai vorbi decât de data aceasta. Aș vrea numai să mai fac o încercare cu lâna: numai lâna să rămână uscată, și tot pământul să se acopere cu rouă." 40 Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea. Numai lâna a rămas uscată, și tot pământul s-a acoperit cu rouă.
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)