1 Dopo che Salomone ebbe finito di costruire la casa dell’Eterno, la casa del re e tutto quello che ebbe piacere e volontà di fare, 2 l’Eterno gli apparve per la seconda volta, come gli era apparso a Gabaon, 3 e gli disse: "Io ho esaudito la tua preghiera e la supplica che hai fatto davanti a me; ho santificato questa casa che tu hai costruito per mettervi il mio nome per sempre; i miei occhi e il mio cuore saranno per sempre là. 4 Quanto a te, se tu cammini davanti a me come camminò Davide, tuo padre, con integrità di cuore e con rettitudine, facendo tutto quello che ti ho comandato, e se osservi le mie leggi e i miei precetti, 5 io stabilirò il trono del tuo regno in Israele per sempre, come promisi a Davide tuo padre, dicendo: ‘Non ti mancherà mai qualcuno che sieda sul trono d’Israele’. 6 Ma se voi o i vostri figli vi distoglierete dal seguirmi, se non osserverete i miei comandamenti e le mie leggi che io vi ho posto davanti e andrete invece a servire altri dèi e a prostrarvi davanti a loro, 7 io sterminerò Israele dalla faccia del paese che gli ho dato, rigetterò dalla mia presenza la casa che ho consacrato al mio nome, e Israele sarà la favola e lo zimbello di tutti i popoli. 8 E questa casa, per quanto sia così eccelsa, sarà desolata; e chiunque le passerà vicino rimarrà stupefatto e si metterà a fischiare; e si dirà: ‘Perché l’Eterno ha trattato in questo modo questo paese e questa casa?’, allora si risponderà: 9 ‘Perché hanno abbandonato l’Eterno, il loro Dio, il quale fece uscire i loro padri dal paese d’Egitto, si sono legati ad altri dèi, si sono prostrati davanti a loro e li hanno serviti; ecco perché l’Eterno ha fatto venire tutti questi mali su di loro’".
10 Passati i vent’anni nei quali Salomone costruì le due case, la casa dell’Eterno e la casa del re, 11 siccome Chiram, re di Tiro, aveva fornito a Salomone legno di cedro e di cipresso, e oro a suo piacimento, il re Salomone diede a Chiram venti città nel paese di Galilea. 12 Chiram uscì da Tiro per vedere le città che gli aveva dato Salomone, ma non gli piacquero; 13 e disse: "Che città sono queste che tu mi hai dato, fratello mio?". E le chiamò "terra di Cabul" nome che è rimasto loro fino al giorno d’oggi. 14 Chiram aveva mandato al re centoventi talenti d’oro. 15 Ora ecco quello che concerne gli operai reclutati e comandati dal re Salomone per costruire la casa dell’Eterno e la sua propria casa, Millo e le mura di Gerusalemme, Asor, Meghiddo e Ghezer. 16 Faraone, re d’Egitto, era salito a impadronirsi di Ghezer, l’aveva data alle fiamme, e aveva ucciso i Cananei che abitavano la città; poi l’aveva data per dote a sua figlia, moglie di Salomone. 17 Salomone ricostruì Ghezer, Bet-Oron inferiore, 18 Baalat e Tadmor nella parte deserta del paese, 19 tutte le città di rifornimento che gli appartenevano, le città per i suoi carri, le città per i suoi cavalieri, insomma tutto quello che gli piacque di costruire a Gerusalemme, al Libano e in tutto il paese del suo dominio. 20 Di tutta la popolazione che era rimasta degli Amorei, degli Ittiti, dei Ferezei, degli Ivvei e dei Gebusei, che non erano dei figli d’Israele, 21 vale a dire dei loro discendenti che erano rimasti dopo di loro nel paese e che gli Israeliti non avevano potuto votare allo sterminio, Salomone li reclutò per i lavori forzati; e tali sono rimasti fino al giorno d’oggi. 22 Ma dei figli d’Israele Salomone non impiegò nessuno come servo; essi furono la sua gente di guerra, i suoi ministri, i suoi prìncipi, i suoi capitani, i comandanti dei suoi carri e dei suoi cavalieri. 23 I capi, preposti da Salomone alla direzione dei suoi lavori, erano in numero di cinquecentocinquanta, incaricati di sorvegliare la gente che eseguiva i lavori. 24 Appena la figlia del Faraone salì dalla città di Davide alla casa che Salomone le aveva fatto costruire, questi si mise a costruire Millo. 25 Tre volte l’anno Salomone offriva olocausti e sacrifici di ringraziamento sull’altare che egli aveva eretto all’Eterno, e offriva profumi su quello che era posto davanti all’Eterno. Così egli terminò definitivamente la casa. 26 Il re Salomone costruì anche una flotta a Esion-Gheber, presso Elot, sul lido del Mar Rosso, nel paese di Edom. 27 Chiram mandò su questa flotta, con la gente di Salomone, la sua propria gente: marinai, che conoscevano il mare. 28 Essi andarono a Ofir, vi presero dell’oro, quattrocentoventi talenti, e li portarono al re Salomone.
1 Când a isprăvit2 Cron. 7:11. Solomon de zidit Casa Domnului, casaCap. 7:1. împăratului și tot2 Cron. 8:6. ce a găsit cu cale să facă, 2 Domnul S-a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase laCap. 3:5. Gabaon. 3 Și Domnul i-a zis: „Îți2 Împ. 20:5.Ps. 10:17. ascult rugăciunea și cererea pe care Mi-ai făcut-o, sfințesc casa aceasta pe care ai zidit-o caCap. 8:29. să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, și ochiiDeut. 11:12. Mei și inima Mea vor fi acolo pe vecie. 4 Și tu, dacă vei umblaGen. 17:1. înaintea Mea cumCap. 11:4,6,38;14:8;15:5. a umblat tatăl tău, David, cu inimă curată și cu neprihănire, făcând tot ce ți-am poruncit, dacă vei păzi legile și poruncile Mele, 5 voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăției tale în Israel, cum2 Sam. 7:12,16. Cap. 2:4;6:12.1 Cron. 22:10.Ps. 132:12. am spus tatălui tău, David, când am zis: ‘Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș pe scaunul de domnie al lui Israel.’ 6 Dar2 Sam. 7:14.2 Cron. 7:19,20.Ps. 89:30., dacă vă veți abate de la Mine voi și fiii voștri, dacă nu veți păzi poruncile Mele și legile Mele pe care vi le-am dat și dacă vă veți duce să slujiți altor dumnezei și să vă închinați înaintea lor, 7 voiDeut. 4:26.2 Împ. 17:33;25:21. nimici pe Israel din țara pe care i-am dat-o, voi lepăda de la Mine casa pe care am sfințit-o NumeluiIer. 7:14. Meu, și Israel va ajunge de râsDeut. 28:37.Ps. 44:14. și de pomină printre toate popoarele. 8 Și oricât de înaltă este casa2 Cron. 7:21. aceasta, oricine va trece pe lângă ea va rămâne încremenit și va fluiera. Și va zice: ‘Pentru ceDeut. 29:24-26.Ier. 22:8,9. a făcut Domnul așa țării acesteia și casei acesteia?’ 9 Și i se va răspunde: ‘Pentru că au părăsit pe Domnul Dumnezeul lor, care a scos pe părinții lor din țara Egiptului, pentru că s-au alipit de alți dumnezei, s-au închinat înaintea lor și le-au slujit, de aceea a făcut Domnul să vină peste ei toate aceste rele.’"
10 După douăzeciCap. 6:37,38;7:1.1 Cron. 8:1. de ani, Solomon zidise cele două case: Casa Domnului și casa împăratului. 11 Atunci, fiindcă Hiram2 Cron. 8:2., împăratul Tirului, dăduse lui Solomon lemne de cedru și lemne de chiparos și aur cât a voit, împăratul Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăți în țara Galileii. 12 Hiram a ieșit din Tir să vadă cetățile pe care i le dădea Solomon. Dar nu i-au plăcut 13 și a zis: „Ce cetăți mi-ai dat, frate?" Și le-a numitIos. 19:27. Țara Cabul, nume pe care l-au păstrat până în ziua de azi. 14 Hiram trimisese împăratului o sută douăzeci de talanți de aur. 15 Iată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadăCap. 5:13. pe care i-a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului și a casei sale MiloVers. 24.2 Sam. 5:9. și a zidului Ierusalimului, HațoruluiIos. 19:36., MeghidouluiIos. 17:11. și GhezeruluiIos. 16:10.Jud. 1:29.. 16 Faraon, împăratul Egiptului, venise și cucerise Ghezerul, îi dăduse foc și omorâse pe canaanițiiIos. 16:10. care locuiau în cetate. Apoi, îl dăduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon. 17 Și Solomon a zidit Ghezerul, Bet-HoronulIos. 16:3;21:22.2 Cron. 8:5. de jos, 18 BaalatulIos. 19:44.2 Cron. 8:4,6. și Tadmorul în pustia țării, 19 toate cetățile slujindu-i ca magazii și fiind ale lui: cetățile pentruCap. 4:26. care, cetățile pentru călărime și tot ce a găsit cuVers. 1. cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban și în toată țara peste care împărățea. 20 Iar2 Cron. 8:7. pe tot poporul care mai rămăsese din amoriți, hetiți, fereziți, heviți și iebusiți, nefăcând parte din copiii lui Israel, 21 pe urmașii lor care mai rămăseserăJud. 1:21,27,29;3:1. după ei în țară și pe careIos. 15:63;17:12. copiii lui Israel nu-i putuseră nimici cu desăvârșire, Solomon i-a luatJud. 1:28. ca robi de corvoadăGen. 9:25,26.Ezra 2:55,58.Neem. 7:57;11:3., și așa au fost până în ziua de astăzi. 22 Dar Solomon n-a întrebuințat ca robiLev. 25:39. de corvoadă pe copiii lui Israel, căci ei erau oameni de război, slujitorii lui, căpeteniile lui, căpitanii lui, cârmuitorii carelor și călărimii lui. 23 Căpeteniile puse de Solomon peste lucrări erau în număr de cinci sute cincizeci2 Cron. 8:10., însărcinați să privegheze pe lucrători. 24 FataCap. 3:1.2 Cron. 8:11. lui Faraon s-a suit din cetatea lui David în casaCap. 7:8.2 Sam. 5:9. ei, pe care i-o zidise Solomon. Atunci a zidit el MiloCap. 11:2.2 Cron. 32:5.. 25 Solomon aducea2 Cron. 8:12,13,16. de trei ori pe an arderi-de-tot și jertfe de mulțumire pe altarul pe care-l zidise Domnului și ardea tămâie pe cel care era înaintea Domnului. Și a isprăvit astfel casa. 26 Împăratul2 Cron. 8:17,18. Solomon a mai făcut și corăbii la Ețion-GheberNum. 33:35.Deut. 2:8. Cap. 22:48., lângă Elot, pe țărmurile Mării Roșii, în țara Edomului. 27 Și HiramCap. 10:11. a trimis cu aceste corăbii, la slujitorii lui Solomon, pe înșiși slujitorii lui, marinari care cunoșteau marea. 28 S-au dus la OfirIov 22:24. și au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanți, pe care i-au adus împăratului Solomon.