1 Ora i figli di Ruben e i figli di Gad avevano del bestiame in grandissimo numero; e quando videro che il paese di Iazer e il paese di Galaad erano luoghi da bestiame, 2 i figli di Gad e i figli di Ruben vennero a parlare a Mosè, al sacerdote Eleazar e ai capi della comunità, e dissero: 3 "Atarot, Dibon, Iazer, Nimra, Chesbon, Eleale, Sebam, Nebo e Beon, 4 terre che l’Eterno ha colpito davanti alla comunità d’Israele, sono terre da bestiame, e i tuoi servi hanno del bestiame". 5 E dissero ancora: "Se abbiamo trovato grazia agli occhi tuoi, sia concesso ai tuoi servi la proprietà di questo paese, e non farci passare il Giordano". 6 Ma Mosè rispose ai figli di Gad e ai figli di Ruben: "I vostri fratelli andrebbero alla guerra e voi ve ne stareste qui? 7 E perché volete scoraggiare i figli d’Israele dal passare nel paese che l’Eterno ha dato a loro? 8 Così fecero i vostri padri, quando li mandai da Cades-Barnea per esplorare il paese. 9 Salirono fino alla valle di Escol; e dopo aver esplorato il paese, scoraggiarono i figli d’Israele dall’entrare nel paese che l’Eterno aveva dato a loro. 10 E l’ira dell’Eterno si accese in quel giorno, ed egli giurò dicendo: 11 ‘Gli uomini che sono saliti dall’Egitto, dall’età di vent’anni in su, non vedranno mai il paese che promisi con giuramento ad Abraamo, a Isacco e a Giacobbe, perché non mi hanno seguito fedelmente, 12 salvo Caleb, figlio di Gefunne, il Chenizeo, e Giosuè, figlio di Nun, che hanno seguito l’Eterno fedelmente’. 13 E l’ira dell’Eterno si accese contro Israele; ed egli lo fece vagare per il deserto durante quarant’anni, finché tutta la generazione che aveva fatto quel male agli occhi dell’Eterno fosse consumata. 14 Ed ecco che voi sorgete al posto dei vostri padri, razza di uomini peccatori, per rendere l’ira dell’Eterno anche più ardente contro Israele. 15 Perché, se voi vi sviate da lui, egli continuerà a lasciare Israele nel deserto, e voi farete perire tutto questo popolo". 16 Ma quelli si accostarono a Mosè e gli dissero: "Noi costruiremo qui dei recinti per il nostro bestiame, e delle città per i nostri figli; 17 ma, quanto a noi, ci terremo pronti, in armi, per marciare alla testa dei figli d’Israele, finché li abbiamo condotti al luogo destinato loro; intanto, i nostri figli abiteranno nelle città forti a causa degli abitanti del paese. 18 Non torneremo alle nostre case finché ciascuno dei figli d’Israele non abbia preso possesso della sua eredità; 19 e non possederemo nulla con loro al di là del Giordano e più oltre, poiché la nostra eredità ci è toccata da questa parte del Giordano, a oriente". 20 E Mosè disse loro: "Se fate questo, se vi armate per andare a combattere davanti all’Eterno, 21 se tutti quelli di voi che si armeranno passeranno il Giordano davanti all’Eterno finché egli abbia scacciato i suoi nemici dal suo cospetto, 22 e se tornate soltanto quando il paese vi sarà sottomesso davanti all’Eterno, voi non sarete colpevoli di fronte all’Eterno e di fronte a Israele, e questo paese sarà vostra proprietà davanti all’Eterno. 23 Ma, se non fate così, voi avrete peccato contro l’Eterno; e sappiate che il vostro peccato vi ritroverà. 24 Costruite delle città per i vostri figli e dei recinti per le vostre greggi, e fate quello che la vostra bocca ha proferito". 25 Allora i figli di Gad e i figli di Ruben parlarono a Mosè, dicendo: "I tuoi servi faranno quello che il mio signore comanda. 26 I nostri fanciulli, le nostre mogli, le nostre greggi e tutto il nostro bestiame rimarranno qui nelle città di Galaad; 27 ma i tuoi servi, tutti quanti armati per la guerra, andranno a combattere davanti all’Eterno, come dice il mio signore". 28 Allora Mosè diede per loro degli ordini al sacerdote Eleazar, a Giosuè figlio di Nun e ai capifamiglia delle tribù dei figli d’Israele. 29 Mosè disse loro: "Se i figli di Gad e i figli di Ruben passano con voi il Giordano tutti armati per combattere davanti all’Eterno, e se il paese sarà sottomesso davanti a voi, darete loro come proprietà il paese di Galaad. 30 Ma se non passano armati con voi, avranno la loro proprietà tra voi nel paese di Canaan". 31 E i figli di Gad e i figli di Ruben risposero dicendo: "Faremo come l’Eterno ha detto ai tuoi servi. 32 Passeremo in armi, davanti all’Eterno, nel paese di Canaan; ma il possesso della nostra eredità resti per noi di qua dal Giordano". 33 Mosè dunque diede ai figli di Gad, ai figli di Ruben e alla metà della tribù di Manasse, figlio di Giuseppe, il regno di Sicon, re degli Amorei, e il regno di Og, re di Basan: il paese, le sue città e i territori delle città del paese intorno. 34 I figli di Gad costruirono Dibon, Atarot, Aroer, Atrot-Sofan, 35 Iazer, Iogbea, 36 Bet-Nimra e Bet-Aran, città fortificate, e fecero dei recinti per le greggi. 37 I figli di Ruben costruirono Chesbon, Eleale, Chiriataim, Nebo e Baal-Meon, 38 i cui nomi furono mutati, e Sibma, e diedero dei nomi alle città che costruirono. 39 I figli di Machir, figlio di Manasse, andarono nel paese di Galaad, lo presero, e ne scacciarono gli Amorei che vi stavano. 40 Mosè dunque diede Galaad a Machir, figlio di Manasse, che vi si stabilì. 41 Iair, figlio di Manasse, andò anche lui e prese i loro borghi, e li chiamò Borghi di Iair. 42 E Noba andò e prese Chenat con i suoi villaggi, e le diede il suo nome di Noba.

1 Fiii lui Ruben și fiii lui Gad aveau o mare mulțime de vite și au văzut că țara lui Iaezer*Cap. 21:32.Ios. 13:25.2 Sam. 24:5. și țara Galaadului erau un loc bun pentru vite. 2 Atunci, fiii lui Gad și fiii lui Ruben au venit la Moise, la preotul Eleazar și la mai-marii adunării și le-au zis: 3 „Atarot, Dibon, Iaezer, Nimra*Vers. 36., Hesbon, Eleale, Sebam*Vers. 38., Nebo și Beon*Vers. 38., 4 țara aceasta pe care*Cap. 21:24,34. a lovit-o Domnul înaintea adunării lui Israel este un loc bun pentru vite, și robii tăi au vite." 5 Apoi au adăugat: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, să se dea țara aceasta în stăpânirea robilor tăi și să nu ne treci peste Iordan." 6 Moise a răspuns fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben: „Frații voștri să meargă oare la război, și voi să rămâneți aici? 7 Pentru ce voiți să înmuiați inima copiilor lui Israel și să-i faceți să nu treacă în țara pe care le-o dă Domnul? 8 Așa au făcut și părinții voștri când i-am*Cap. 13:3,26. trimis din Cades-Barnea să*Deut. 1:22. iscodească țara. 9 S-au suit*Cap. 13:24,31.Deut. 1:24,28. până la valea Eșcol și, după ce au iscodit țara, au înmuiat inima copiilor lui Israel și i-au făcut să nu intre în țara pe care le-o dădea Domnul. 10 Și Domnul*Cap. 14:11,21.Deut. 1:34. S-a aprins de mânie în ziua aceea și a jurat zicând: 11 ‘Oamenii aceștia care s-au suit din Egipt, de la vârsta*Cap. 14:28,29.Deut. 1:35. de douăzeci de ani în sus, nu vor vedea țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, căci n-au*Cap. 14:24,30. urmat în totul calea Mea, 12 afară de Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, și Iosua, fiul lui Nun, care*Cap. 14:24.Deut. 1:36.Ios. 14:8,9. au urmat în totul calea Domnului.’ 13 Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel și i-a făcut să rătăcească*Cap. 14:33-35. în pustie timp de patruzeci de ani, până la stingerea întregului*Cap. 26:64,65. leat de oameni care făcuseră rău înaintea Domnului. 14 Și iată că voi luați locul părinților voștri, ca niște odrasle de oameni păcătoși, ca să faceți pe Domnul să Se aprindă*Deut. 1:34. și mai tare de mânie împotriva lui Israel. 15 Căci, dacă vă întoarceți*Deut. 30:17.Ios. 22:16,18.2 Cron. 7:19;15:2. de la El, El va lăsa mai departe pe Israel să rătăcească în pustie și veți aduce pierderea poporului acestuia întreg." 16 Ei s-au apropiat de Moise și au zis: „Vom face aici ocoale pentru vitele noastre și cetăți pentru pruncii noștri, 17 apoi ne vom*Ios. 4:12,13. înarma în grabă și vom merge înaintea copiilor lui Israel, până îi vom duce în locul care le este rânduit, și pruncii noștri vor locui în aceste cetăți întărite, din pricina locuitorilor țării acesteia. 18 Nu ne*Ios. 22:4. vom întoarce în casele noastre mai înainte ca fiecare din copiii lui Israel să fi pus stăpânire pe moștenirea lui 19 și nu vom stăpâni nimic cu ei dincolo de Iordan, nici mai departe, pentru că noi ne vom avea moștenirea*Vers. 33.Ios. 12:1;13:8. noastră dincoace de Iordan, la răsărit." 20 Moise*Deut. 3:18.Ios. 1:14;4:12,13. le-a zis: „Dacă faceți așa, dacă vă înarmați ca să luptați înaintea Domnului, 21 dacă toți aceia dintre voi care se vor înarma trec Iordanul înaintea Domnului, până ce va izgoni pe vrăjmașii Lui dinaintea Lui, 22 și dacă vă veți întoarce*Deut. 3:20.Ios. 11:23;18:1. înapoi numai după ce țara*Ios. 22:4. va fi supusă înaintea Domnului, atunci veți fi fără vină înaintea Domnului și înaintea lui Israel, și ținutul acesta va fi moșia*Deut. 3:12,15,16,18.Ios. 1:15;13:8,32;22:4,9. voastră înaintea Domnului. 23 Dar, dacă nu faceți așa, păcătuiți împotriva Domnului și să știți că păcatul*Gen. 4:7;44:16.Is. 59:12. vostru vă va ajunge. 24 Zidiți*Vers. 16. cetăți pentru pruncii voștri și ocoale pentru vitele voastre și faceți ce ați spus cu gura voastră." 25 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben au zis lui Moise: „Robii tăi vor face tot ce poruncește domnul nostru. 26 Pruncii*Ios. 1:14. noștri, nevestele, turmele noastre și toate vitele noastre vor rămâne în cetățile Galaadului, 27 iar robii*Ios. 4:12. tăi, toți înarmați pentru război, vor merge să se lupte înaintea Domnului, cum zice domnul nostru." 28 Moise a dat*Ios. 1:13. porunci cu privire la ei preotului Eleazar, lui Iosua, fiul lui Nun, și capilor de familie din semințiile copiilor lui Israel. 29 El le-a zis: „Dacă fiii lui Gad și fiii lui Ruben trec cu voi Iordanul, înarmați cu toții ca să lupte înaintea Domnului, după ce țara va fi supusă înaintea voastră, să le dați în stăpânire ținutul Galaadului. 30 Dar dacă nu vor merge înarmați împreună cu voi, să se așeze în mijlocul vostru în țara Canaanului." 31 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben au răspuns: „Vom face tot ce a spus robilor tăi Domnul. 32 Vom trece înarmați înaintea Domnului în țara Canaanului, dar noi să ne avem moștenirea noastră dincoace de Iordan."

33 Moise*Deut. 3:12-17;29:8.Ios. 12:6;13:8;22:4. a dat fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben și la jumătate din seminția lui Manase, fiul lui Iosif, împărăția*Cap. 21:24,33,35. lui Sihon, împăratul amoriților, și împărăția lui Og, împăratul Basanului, țara cu cetățile ei, cu ținuturile cetăților țării de jur împrejur. 34 Fiii lui Gad au zidit Dibonul*Cap. 33:45,46., Atarotul, Aroerul*Deut. 2:36., 35 Atrot-Șofan, Iaezer*Vers. 1,3., Iogbeha, 36 Bet-Nimra*Vers. 3. Cap. 32:24. și Bet-Haran, cetăți întărite, și au făcut staule pentru turme. 37 Fiii lui Ruben au zidit*Cap. 21:27. Hesbonul, Eleale, Chiriataim, 38 Nebo*Is. 46:1. și Baal-Meon*Cap. 22:41., ale căror nume au fost schimbate*Vers. 3.Exod 23:13.Ios. 23:7., și Sibma și au pus alte nume cetăților pe care le-au zidit. 39 Fiii lui Machir*Gen. 50:23., fiul lui Manase, au mers împotriva Galaadului și au pus mâna pe el; au izgonit pe amoriții care erau acolo. 40 Moise a dat*Deut. 3:12,13,15.Ios. 13:31;17:1. Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, care s-a așezat acolo. 41 Iair*Deut. 3:14.Ios. 13:30.1 Cron. 2:21-23., fiul lui Manase, a pornit și el și a luat târgurile, și le-a numit târgurile lui Iair*Jud. 10:4.1 Împ. 4:13.. 42 Nobah a pornit și el și a luat Chenatul, împreună cu cetățile care țineau de el, și l-a numit Nobah, după numele lui.