1 SolomonCap. 7:8;9:24. s-a încuscrit cu Faraon, împăratul Egiptului. A luat de nevastă pe fata lui Faraon și a adus-o în cetatea2 Sam. 5:7. lui David până și-a isprăvit de zidit casaCap. 7:1. lui, CasaCap. 6. Domnului și zidulCap. 9:15,19. dimprejurul Ierusalimului. 2 PoporulLev. 17:3-5.Deut. 12:2,4,5. Cap. 22:43. nu aducea jertfe decât pe înălțimi, căci până pe vremea aceasta nu se zidise încă o casă în Numele Domnului. 3 Solomon iubeaDeut. 6:5;30:16,20.Ps. 31:23.Rom. 8:28.1 Cor. 8:3. pe Domnul și se țineaVers. 6,14. de obiceiurile tatălui său David. Numai că aducea jertfe și tămâie pe înălțimi. 4 Împăratul s-a dus2 Cron. 1:3. la Gabaon să aducă jertfe acolo, căci1 Cron. 16:39.2 Cron. 1:3. era cea mai însemnată înălțime. Solomon a adus o mie de arderi-de-tot pe altar. 5 La GabaonCap. 9:2.2 Cron. 1:7., Domnul S-a arătat în visNum. 12:6.Mat. 1:20;2:13,19. lui Solomon noaptea și Dumnezeu i-a zis: „Cere ce vrei să-ți dau." 6 Solomon2 Cron. 1:8. a răspuns: „Tu ai arătat o mare bunăvoință față de robul Tău David, tatăl meu, pentru că umblaCap. 2:4;9:4.2 Împ. 20:3.Ps. 15:2. înaintea Ta în credincioșie, în dreptate și în curăție de inimă față de Tine; i-ai păstrat această mare bunăvoință și i-ai dat un fiuCap. 1:48. care șade pe scaunul lui de domnie, cum se vede astăzi. 7 Acum, Doamne, Dumnezeul meu, Tu ai pus pe robul Tău să împărățească în locul tatălui meu David, și eu nu sunt decât un tânăr1 Cron. 29:1., nu sunt încercatNum. 27:17.. 8 Robul Tău este în mijlocul poporului pe care l-aiDeut. 7:6. ales, popor foarte mare, care nu poate fi nici socotit, niciGen. 13:16;15:5. numărat, din pricina mulțimii lui. 9 Dă dar2 Cron. 1:10.Prov. 2:3-9.Iac. 1:5. robului Tău o inimă pricepută, ca să judecePs. 72:1,2. pe poporul Tău, să deosebeascăEvr. 5:14. binele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta așa de mare la număr?" 10 Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului. 11 Și Dumnezeu a zis: „Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceriIac. 4:3. pentru tine nici viață lungă, nici bogății, nici moartea vrăjmașilor tăi, ci ceri pricepere, ca să faci dreptate, 12 voi1 Ioan 5:14,15. face după cuvântul tău. Îți voiCap. 4:29-31;5:12;10:24.Ecl. 1:16. da o inimă înțeleaptă și pricepută, așa cum n-a fost nimeni înaintea ta și nu se va scula nimeni niciodată ca tine. 13 Mai mult, îți voi daMat. 6:33.Efes. 3:20. și ce n-ai cerut: bogățiiCap. 4:21,24;10:23,25.Prov. 3:16. și slavă, așa încât în tot timpul vieții tale nu va fi niciun împărat ca tine. 14 Și, dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile și poruncile Mele, cumCap. 15:5. a făcut David, tatăl tău, îți voi lungiPs. 91:16.Prov. 3:2. zilele." 15 Solomon s-aGen. 41:7. deșteptat. Acesta a fost visul. Solomon s-a întors la Ierusalim și s-a înfățișat înaintea chivotului legământului Domnului. A adus arderi-de-tot și jertfe de mulțumire și a dat un ospățGen. 40:20. Cap. 8:65.Est. 1:3.Dan. 5:1.Marcu 6:21. tuturor slujitorilor lui.
16 Atunci au venit două femei curve la împărat și s-au înfățișatNum. 27:2. înaintea lui. 17 Una din femei a zis: „Rogu-mă, domnul meu, eu și femeia aceasta locuiam în aceeași casă și am născut lângă ea în casă. 18 După trei zile, femeia aceasta a născut și ea. Locuiam împreună, niciun străin nu era cu noi în casă, nu eram decât noi amândouă. 19 Peste noapte, fiul acestei femei a murit, pentru că se culcase peste el. 20 Ea s-a sculat pe la mijlocul nopții, a luat pe fiul meu de lângă mine, pe când dormea roaba ta, și l-a culcat la sânul ei, iar pe fiul ei, care murise, l-a culcat la sânul meu. 21 Dimineața, m-am sculat să dau țâță copilului, și iată că era mort. M-am uitat cu luare aminte la el dimineața, și iată că nu era fiul meu pe care-l născusem." 22 Cealaltă femeie a zis: „Ba nu; fiul meu este cel viu, iar fiul tău e cel mort." Dar cea dintâi a răspuns: „Ba nicidecum! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu." Așa au vorbit ele înaintea împăratului. 23 Împăratul a zis: „Una zice: ‘Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort.’ Și cealaltă zice: ‘Ba nicidecum! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.’" 24 Apoi a adăugat: „Aduceți-mi o sabie!" Au adus o sabie înaintea împăratului. 25 Și împăratul a zis: „Tăiați în două copilul cel viu și dați o jumătate uneia și o jumătate celeilalte!" 26 Atunci, femeia al cărei copil era viu a simțit că iGen. 43:30.Is. 49:15.Ier. 31:20.Osea 11:8. se rupe inima pentru copil și a zis împăratului: „Ah, domnul meu, dă-i mai bine ei copilul cel viu și nu-l omorî!" Dar cealaltă a zis: „Să nu fie nici al meu, nici al tău; tăiați-l!" 27 Și împăratul, luând cuvântul, a zis: „Dați celei dintâi copilul cel viu și nu-l omorâți. Ea este mama lui." 28 Tot Israelul a auzit de hotărârea pe care o rostise împăratul. Și s-au temut de împărat, căci au văzut că înțelepciuneaVers. 9,11,12. lui Dumnezeu era în el, povățuindu-l în judecățile lui.
1 所罗门与埃及王法老结亲,娶了法老的女儿,把她迎进大卫城,直等到他的王宫、耶和华的殿和耶路撒冷周围的城墙都建造完了。2 不过在那些日子,人民仍然在邱坛上献祭,因为还没有为耶和华的名建造殿宇。
3 所罗门爱耶和华,遵行他父亲大卫的律例;只是他仍然在邱坛上宰杀和焚烧祭牲。
4 有一次,王到基遍去献祭,因为那里有极大的邱坛。所罗门在那祭坛上献上了一千燔祭。5 那天晚上在基遍,耶和华在梦中向所罗门显现; 神说:"你无论求甚么,我必赐给你。"6 所罗门说:"你仆人我父亲大卫以诚实、公义和正直的心在你面前行事为人,你就以极大的慈爱待他;你又为他存留这极大的慈爱,赐给他一个儿子坐在他的王位上,正如今日一样。7 耶和华我的 神啊,现在你使仆人接续我的父亲大卫作王,但我还年轻,不知道应当怎样处事。8 仆人住在你拣选的子民中;这些子民很多,多得不能数算。9 所以,求你赐给仆人一颗明辨的心,可以判断你的子民,能辨别是非,因为谁能判断你这众多的子民呢?"
10 所罗门因为求这些事,就蒙主的喜悦。11 神对他说:"因为你求这事,不为自己求长寿,不为自己求财富,也不求你仇敌的性命,单单为自己求聪明可以明辨是非公平,12 我就照着你所求的而行;赐给你一个智慧和明辨的心,在你以前没有人像你,在你以后也不会有人像你。13 连你所没有求的,我也赐给你,就是财富、尊荣,以至你一生的年日,在列王之中没有一人能像你。14 如果你遵行了我的道,谨守我的律例、诫命,正如你父亲大卫所行的,我就必延长你的寿数。"
15 所罗门醒来,原来是一个梦。于是他回到耶路撒冷,站在耶和华的约柜前,献上燔祭,又献上平安祭,也为他的众臣仆摆设筵席。
16 有一天,有两个作妓女的妇人来见王,站在他面前。17 其中一个妇人说:"我主啊,我和这妇人同住;她与我在房子里的时候,我生了一个孩子。18 我生了孩子以后的第三天,这妇人也生了一个孩子。我们都住在一起。除了我们两个人在房子里以外,再没有别人与我们一起在这房子里。19 夜间,这妇人睡觉的时候,压死了她的孩子。20 她却在半夜,趁着婢女睡着的时候,起来,从我身旁把儿子抱去,放在她的怀里;又把她死了的儿子放在我的怀里。21 第二天早上我起来,要给我的儿子吃奶的时候,发觉他死了。那天早晨我再仔细察看,发觉他并不是我所生的儿子!"22 那一个妇人说:"不!活的儿子是我的,死的儿子才是你的。"但这一个妇人说:"不!死的儿子是你的,活的儿子才是我的。"她们在王面前彼此争辩。
23 王说:"这个妇人说:‘活的儿子是我的,死的儿子才是你的’,那个妇人却说:‘不!死的儿子是你的,活的儿子才是我的。’"24 王就吩咐:"给我拿一把刀来!"人就把刀带到王面前。25 王说:"把活的孩子劈成两半,一半给这个妇人,一半给那个妇人。"26 那活孩子的母亲因为爱子心切,就对王说:"我主啊,把那活的孩子给她吧,千万不可杀死他!"另一个妇人却说:"这孩子也不归我,也不归你,把他劈开吧!"27 王回答说:"把活孩子给这个妇人,千万不可杀死他,这个妇人实在是他的母亲。"28 以色列众人听见王判断的这案件,就都敬畏他,因为看见他心里有 神的智慧,能够判案。