1 David se apropia de clipaGen. 47:29.Deut. 31:14. morții și a dat îndrumări fiului său Solomon, zicând: 2 „EuIos. 23:14. plec pe calea pe care merge toată lumea. Întărește-teDeut. 17:19,20. și fii om! 3 Păzește poruncile Domnului Dumnezeului tău, umblând în căile Lui și păzind legile Lui, poruncile Lui, hotărârile Lui și învățăturile Lui, după cum este scris în legea lui Moise, ca să izbuteștiDeut. 29:9.Ios. 1:7.1 Cron. 22:12,13. în tot ce vei face și oriîncotro te vei întoarce 4 și pentru ca Domnul să împlinească2 Sam. 7:25. următoarele cuvinte, pe care le-a rostit pentru mine: ‘DacăPs. 132:12. fiii tăi vor lua seama la calea lor, umblând2 Împ. 20:3. cu credincioșie înaintea Mea din toată inima lor și din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit2 Sam. 7:12,13. Cap. 8:25. niciodată de un urmaș pe scaunul de domnie al lui Israel.’ 5 Știi ce mi-a făcut2 Sam. 3:39;18:5,12,14;19:5-7. Ioab, fiul Țeruiei, ce a făcut celor două căpetenii ale oștirii lui Israel, lui Abner2 Sam. 3:27., fiul lui Ner, și lui Amasa2 Sam. 20:10., fiul lui Ieter. I-a omorât; a vărsat în timp de pace sânge de război și a pus sângele de război pe cingătoarea cu care era încins la mijloc și pe încălțămintea din picioare. 6 Fă după înțelepciuneaVers. 9.Prov. 20:26. ta și să nu lași ca perii lui cei albi să se coboare în pace în Locuința morților. 7 Să te porți cu bunăvoință cu fiii lui Barzilai2 Sam. 19:31,38., Galaaditul, și ei să mănânce2 Sam. 9:7,10;19:28. la masă cu tine, căci tot așa s-au purtat și ei2 Sam. 17:27. cu mine, ieșindu-mi înainte când fugeam de fratele tău Absalom. 8 Iată că ai lângă tine pe Șimei2 Sam. 16:5., fiul lui Ghera, Beniamitul, din Bahurim. El a rostit împotriva mea mari blesteme în ziua când mă duceam la Mahanaim. Dar s-a coborât înaintea2 Sam. 19:18. mea la Iordan și i-am jurat2 Sam. 19:23. pe Domnul zicând: ‘Nu te voi omorî cu sabia.’ 9 Acum, tu să nu-l lași nepedepsitExod 20:7.Iov 9:28., căci ești un om înțelept și știi cum trebuie să te porți cu el. Să-i cobori perii albi însângerațiGen. 42:38;44:31. în Locuința morților." 10 David a adormitCap. 1:21.Fapte 2:29;13:36. cu părinții lui și a fost îngropat în cetatea2 Sam. 5:7. lui David. 11 Vremea cât a împărățit2 Sam. 5:4.1 Cron. 29:26,27. David peste Israel a fost de patruzeci de ani: la Hebron a împărățit șapte ani, iar la Ierusalim a împărățit treizeci și trei de ani. 12 Solomon a șezut1 Cron. 29:23.2 Cron. 1:1. pe scaunul de domnie al tatălui său David, și împărăția lui s-a întărit foarte mult.
13 Adonia, fiul Haghitei, s-a dus la Bat-Șeba, mama lui Solomon. Ea i-a zis: „Vii1 Sam. 16:4,5. cu gânduri pașnice?" El a răspuns: „Da." 14 Și a adăugat: „Am să-ți spun o vorbă." Ea a zis: „Vorbește!" 15 Și el a zis: „Știi că împărăția eraCap. 1:5. a mea și că tot Israelul își îndrepta privirile spre mine ca să fiu împărat. Dar împărăția s-a întors și a căzut fratelui meu, pentru că Domnul i-a1 Cron. 22:9,10;28:5-7.Prov. 21:30.Dan. 2:21. dat-o. 16 Acum îți cer un lucru: nu-ți întoarce fața!" Ea i-a răspuns: „Vorbește!" 17 Și el a zis: „Spune, te rog, împăratului Solomon – căci nu se poate să nu te asculte – să-mi dea de nevastă peCap. 1:3,4. Abișag, Sunamita." 18 Bat-Șeba a zis: „Bine! Voi vorbi împăratului pentru tine." 19 Bat-Șeba s-a dus la împăratul Solomon să-i vorbească pentru Adonia. Împăratul s-a sculat s-o întâmpine, s-a închinatExod 20:12. înaintea ei și a șezut pe scaunul său de domnie. Au pus un scaun pentru mama împăratului și ea a șezutPs. 45:9. la dreapta lui. 20 Apoi a zis: „Am să-ți fac o mică rugăminte: să mă asculți!" Și împăratul i-a zis: „Cere, mamă, căci te voi asculta." 21 Ea a zis: „Abișag, Sunamita, să fie dată de nevastă fratelui tău Adonia." 22 Împăratul Solomon a răspuns mamei sale: „Pentru ce ceri numai pe Abișag, Sunamita, pentru Adonia? Cere și împărăția pentru el, căci este fratele meu mai mare decât mine – pentru el, pentru preotul AbiatarCap. 1:7. și pentru Ioab, fiul Țeruiei." 23 Atunci, împăratul a jurat pe Domnul zicând: „Să mă pedepsească Dumnezeu cu toatăRut 1:17. asprimea dacă nu-l vor costa viața pe Adonia cuvintele acestea! 24 Acum, viu este Domnul, care m-a întărit și m-a suit pe scaunul de domnie al tatălui meu David și care mi-a făcut o casă după făgăduința2 Sam. 7:11,13.1 Cron. 22:10. Lui, că astăzi va muri Adonia!" 25 Și împăratul Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care l-a lovit, și Adonia a murit.
26 Împăratul a zis apoi preotului Abiatar: „Du-te la AnatotIos. 21:18., la moșiile tale, căci ești vrednic de moarte, dar nu te voi omorî azi, pentru că ai purtat1 Sam. 23:6.2 Sam. 15:24,29. chivotul Domnului Dumnezeu înaintea tatălui meu David și pentru că ai luat1 Sam. 22:20,23.2 Sam. 15:24. parte la toate suferințele tatălui meu." 27 Astfel, Solomon a scos pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, ca să împlinească1 Sam. 2:31-35. cuvântul rostit de Domnul asupra casei lui Eli în Silo.
28 Vestea aceasta a ajuns până la Ioab, care luase parteaCap. 1:7. lui Adonia, măcar că nu luase partea lui Absalom. Și Ioab a fugit la cortul Domnului și s-a apucatCap. 1:50. de coarnele altarului. 29 Au dat de știre împăratului Solomon că Ioab a fugit la cortul Domnului și că este la altar. Și Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicându-i: „Du-te și lovește-l!" 30 Benaia a ajuns la cortul Domnului și a zis lui Ioab: „Ieși, căci așa poruncește împăratul!" Dar el a răspuns: „Nu! Vreau să mor aici." Benaia a spus lucrul acesta împăratului, zicând: „Așa a vorbit Ioab și așa mi-a răspuns." 31 Împăratul a zis lui Benaia: „FăExod 21:14. cum a zis, lovește-l și îngroapă-l; și iaNum. 35:33.Deut. 19:13;21:8,9. astfel de peste mine și de peste casa tatălui meu sângele pe care l-a vărsat Ioab fără temei. 32 Domnul va face ca sângele lui să cadăJud. 9:24,57.Ps. 7:16. asupra capului lui, pentru că a lovit pe doi bărbați mai drepți și mai buni2 Cron. 21:13. decât el și i-a ucis cu sabia, fără să fi știut tatăl meu David: pe Abner2 Sam. 3:27., fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui Israel, și pe Amasa2 Sam. 20:10., fiul lui Ieter, căpetenia oștirii lui Iuda. 33 Sângele lor să cadă peste capul lui Ioab și peste capul urmașilor2 Sam. 3:29. lui pentru totdeauna, dar DavidProv. 25:5., sămânța lui, casa lui și scaunul lui de domnie să aibă parte de pace pe vecie din partea Domnului." 34 Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a suit, a lovit pe Ioab și l-a omorât. El a fost îngropat în casa lui, în pustie. 35 Împăratul a pus în fruntea oștirii pe Benaia, fiul lui Iehoiada, în locul lui Ioab, iar în locul lui AbiatarVers. 27. a pus pe preotul ȚadocNum. 25:11-13.1 Sam. 2:35.1 Cron. 6:53;24:3..
36 Împăratul a chemat pe Șimei2 Sam. 16:15. Vers. 8. și i-a zis: „Zidește-ți o casă la Ierusalim: să locuiești în ea și să nu ieși din ea ca să te duci într-o parte sau alta. 37 Să știi bine că, în ziua când vei ieși și vei trece pârâul2 Sam. 15:23. Chedron, vei muri. Atunci, sângeleLev. 20:9.Ios. 2:19.2 Sam. 1:16. tău va cădea asupra capului tău." 38 Șimei a răspuns împăratului: „Bine! Robul tău va face cum spune domnul meu împăratul." Și Șimei a locuit multă vreme la Ierusalim. 39 După trei ani, s-a întâmplat că doi slujitori ai lui Șimei au fugit la Achiș1 Sam. 27:2., fiul lui Maaca, împăratul Gatului. Au dat de știre lui Șimei zicând: „Iată că slujitorii tăi sunt la Gat." 40 Șimei s-a sculat, a pus șaua pe măgar și s-a dus la Gat, la Achiș, să-și caute slujitorii. Șimei s-a dus și și-a adus înapoi slujitorii din Gat. 41 Au dat de veste lui Solomon că Șimei a plecat din Ierusalim la Gat și că s-a întors. 42 Împăratul a chemat pe Șimei și i-a zis: „Nu te-am pus eu să juri pe Domnul și nu ți-am spus eu hotărât: ‘Să știi că vei muri în ziua când vei ieși să te duci într-o parte sau alta’? Și nu mi-ai răspuns tu: ‘Bine, am înțeles’? 43 Pentru ce atunci n-ai ascultat de jurământul Domnului și de porunca pe care ți-o dădusem?" 44 Și împăratul a zis lui Șimei: „Știi înăuntrul inimii tale tot2 Sam. 16:5.Ps. 7:16. răul pe care l-ai făcut tatălui meu David; DomnulEzec. 17:19. a întors răutatea ta asupra capului tău. 45 Dar împăratul Solomon va fi binecuvântat și scaunulProv. 25:5. de domnie al lui David va fi întărit pe vecie înaintea Domnului." 46 Și împăratul a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, care a ieșit și a lovit pe Șimei, și Șimei a murit.
Astfel, împărățiaVers. 12. s-a întărit în mâinile lui Solomon.
1 大卫的死期近了,就嘱咐他的儿子所罗门说:2 "我现在要走世人必走的路了,你当坚强作大丈夫,3 谨守耶和华你 神所吩咐的,遵行他的道,按摩西律法所写的,谨守他的律例、诫命、典章和法度;这样,无论你作甚么,无论你往哪里去,都可以亨通。4 这样,耶和华必坚立他所说有关我的话,说:‘如果你的子孙谨慎自己所行的,一心一意、诚诚实实行在我面前,就不断有人坐以色列的王位了。’5 你也要知道洗鲁雅的儿子约押对我所行的,就是对以色列的两个元帅:尼珥的儿子押尼珥和益帖的儿子亚玛撒所行的。他杀了他们,在和平的时候流他们的血,像作战时一样,把战争的血染在他腰间所束的带子上和脚上所穿的鞋子上。6 所以你要凭你的智慧而行,不要让他白发到老,平平安安下到阴间。7 但是你要恩待基列人巴西莱的众子,使他们与你同席吃饭,因为我逃避你哥哥押沙龙的时候,他们拿食物来迎接我。8 与你在一起的有巴户琳的便雅悯人基拉的儿子示每;我往玛哈念去的那天,他用狠毒的咒语咒骂我。后来他下到约旦河来迎接我的时候,我就指着耶和华向他起誓,说:‘我必不用刀杀死你。’9 现在,你不要以他为无罪,你是个聪明人,你必知道该怎样待他,使他白发苍苍流血下到阴间。"
10 大卫与他的列祖同睡,葬在大卫城里。11 大卫作以色列王四十年:在希伯仑作王七年;在耶路撒冷作王三十三年。12 于是所罗门坐在他父亲的王位上,他的国非常稳固。
13 哈及的儿子亚多尼雅去见所罗门的母亲拔示巴,拔示巴问他:"你来是为和平吗?"他回答:"是为和平来的。"14 他又说:"我有话对你说。"拔示巴说:"你说吧!"15 亚多尼雅说:"你知道这国位原是我的,以色列众人都希望我作王;不料国位反归了我的弟弟,因为他得着国位是出于耶和华。16 现在我有一事请求你,请你不要拒绝。"拔示巴对他说:"你说吧!"17 他说:"求你向所罗门王说,请他把书念的女子亚比煞赐给我作妻子,因为他必不会拒绝你。"18 拔示巴说:"好吧,我必为你向王请求。"
19 于是拔示巴去见所罗门王,为亚多尼雅的事向他请求。王起来迎接她,向她下拜,然后坐在自己的王座上,又吩咐人为王的母亲摆设一个座位;她就坐在王的右边。20 拔示巴说:"我有一件小事求你,请不要拒绝我。"王对她说:"母亲,你说吧,我必不会拒绝你。"21 拔示巴说:"请把书念的女子亚比煞赐给你哥哥亚多尼雅作妻子。"22 所罗门王回答他母亲,说:"你为甚么要为亚多尼雅求书念的女子亚比煞呢?你也可以为他求这个国位,因为他是我的哥哥,又有亚比亚他祭司和洗鲁雅的儿子约押拥护他。"23 于是所罗门王指着耶和华起誓,说:"如果亚多尼雅不因说了这话而送命,愿 神惩罚我,并且加倍惩罚我。24 现在,我指着永活的耶和华─那位坚立了我,使我坐在我父亲大卫的王位上,又照他所应许,为我建立家室的─起誓,今天亚多尼雅必被处死!"25 于是,所罗门王差派耶何耶大的儿子比拿雅去击杀亚多尼雅,他就死了。
26 王对亚比亚他祭司说:"你回亚拿突自己的田地去吧!你本来是该死的,但我今天不杀死你,因为你在我父亲大卫面前抬过主耶和华的约柜,又与我父亲同受一切苦难。"27 所罗门就罢免了亚比亚他,不准他作耶和华的祭司,这样就应验了耶和华在示罗所说有关以利家的话。
28 约押虽然没有拥护过押沙龙,但曾拥护亚多尼雅;这消息传到约押那里,他就逃到耶和华的帐幕里去,抓紧祭坛的角。29 有人告诉所罗门王约押逃到耶和华的帐幕里去了,现在就在祭坛的旁边。于是所罗门差派耶何耶大的儿子比拿雅去说:"你去把他杀死。"30 比拿雅来到耶和华的帐幕那里,对约押说:"王这样吩咐说:‘你出来!’"约押说:"我不出去!我要死在这里。"于是比拿雅回复王说:"约押这样说,他这样回答我。"31 王对比拿雅说:"你照着约押的话行吧!杀死他,把他埋葬,好叫约押所流无辜人的血,从我和我父的家除去。32 耶和华必使约押流无辜人的血的罪归到他自己头上,因为他击杀了两个比他又公义又良善的人,就是用刀杀了以色列的元帅尼珥的儿子押尼珥,和犹大的元帅益帖的儿子亚玛撒,这事我的父亲大卫一点都不知道。33 愿流这二人的血的罪归到约押和他后裔的头上,直到永远;但大卫和他的后裔,他的家和他的国却要从耶和华那里得享平安,直到永远。"34 于是耶何耶大的儿子比拿雅上去击杀他,把他杀死,葬在旷野约押自己的家中。35 王任命耶何耶大的儿子比拿雅取代约押统领军队;又任命撒督祭司取代亚比亚他的职位。
36 王派人去把示每召来,对他说:"你要为自己在耶路撒冷建造一座房屋,住在那里,不可从那里出来到任何别的地方去。37 你必须知道,你哪一天出来,越过汲沦溪,你哪一天就要死。你流人血的罪必归到你自己的头上。"38 示每对王说:"这话很好,我主我王怎么说,你仆人就照着行。"于是示每在耶路撒冷住了很久。
39 三年以后,示每的两个仆人逃到迦特王玛迦的儿子亚吉那里。有人告诉示每说:"你的仆人在迦特。"40 于是示每起来,预备好自己的骡子,就往迦特亚吉王那里去寻找他的仆人。示每去了,又把他的仆人从迦特带回来。41 有人告诉所罗门示每离开耶路撒冷往迦特去,又回来了。42 王就派人把示每召来,对他说:"我不是叫你指着耶和华起誓,并且警告你:‘你必须知道,你哪一天出去到任何别的地方,你哪一天就要死’吗?你也对我说过:‘这话很好,我必听从。’43 现在你为甚么不遵守你向耶和华所起的誓,和我吩咐你的命令呢?"44 王又对示每说:"你自己知道你心里的一切恶事,就是你向我父亲大卫所行的;现在耶和华要把你的罪归到你的头上。45 所罗门王却要蒙福,大卫的王位必在耶和华眼前得坚立,直到永远。"46 于是王命令耶何耶大的儿子比拿雅,比拿雅就出去击杀示每,示每就死了。这样,所罗门就巩固了他的国。