1 Dumnezeu Și-a adus aminteCap. 19:29.Exod 2:24.1 Sam. 2:19. de Noe, de toate viețuitoarele și de toate vitele care erau cu el în corabie și DumnezeuExod 14:21. a făcut să sufle un vânt pe pământ, și apele s-au potolit. 2 Izvoarele adâncului și stăvilarele cerurilor au fost închiseCap. 7:11. și ploaiaIov 38:37. din cer a fost oprită. 3 Apele au scăzut de pe fața pământului, scurgându-se și împuținându-se și, după o sută cincizeciCap. 7:24. de zile, apele s-au micșorat. 4 În luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munții Ararat. 5 Apele au mers scăzând până în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întâi a lunii, s-au văzut vârfurile munților. 6 După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastraCap. 6:16. corabiei pe care o făcuse. 7 A dat drumul unui corb care a ieșit, ducându-se și întorcându-se până când au secat apele de pe pământ. 8 A dat drumul și unui porumbel, ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe fața pământului. 9 Dar porumbelul n-a găsit niciun loc ca să-și pună piciorul și s-a întors la el în corabie, căci erau ape pe toată fața pământului. Noe a întins mâna, l-a luat și l-a băgat la el în corabie. 10 A mai așteptat alte șapte zile și iarăși a dat drumul porumbelului din corabie. 11 Porumbelul s-a întors la el spre seară și iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curând. Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pământ. 12 A mai așteptat alte șapte zile și a dat drumul porumbelului. Dar porumbelul nu s-a mai întors la el. 13 În anul șase sute unu, în luna întâi, în ziua întâi a lunii, apele secaseră pe pământ. Noe a ridicat învelitoarea corabiei: s-a uitat și iată că fața pământului se uscase. 14 În luna a doua, în a douăzeci și șaptea zi a lunii, pământul era uscat de tot.
15 Atunci, Dumnezeu a vorbit lui Noe și i-a zis: 16 „Ieși din corabie, tuCap. 7:13. și nevastă-ta, fiii tăi și nevestele fiilor tăi cu tine! 17 Scoate afară împreună cu tine toateCap. 7:15. viețuitoarele de tot felul, care sunt cu tine, atât păsările, cât și vitele și toate târâtoarele care se târăsc pe pământ: să mișune pe pământ, să creascăCap. 1:22. și să se înmulțească pe pământ." 18 Și Noe a ieșit afară cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi. 19 Toate dobitoacele, toate târâtoarele, toate păsările, tot ce se mișcă pe pământ, după soiurile lor, au ieșit din corabie. 20 Noe a zidit un altar Domnului, a luat din toate dobitoaceleLev. 11. curate și din toate păsările curate și a adus arderi-de-tot pe altar. 21 Domnul a mirosit un mirosLev. 1:9.2 Cor. 2:15.Efes. 5:2. plăcut și Domnul a zis în inima Lui: „Nu voi mai blestemaCap. 3:17;6:17. pământul din pricina omului, pentru că întocmirile gândurilorCap. 6:5.Iov 14:4;15:14.Ps. 51:5.Ier. 17:9.Mat. 15:19.Rom. 1:31;3:23. din inima omului sunt rele din tinerețea lui, și nu voi mai loviCap. 9:11,15. tot ce este viu, cum am făcut. 22 Cât va fi pământulIs. 54:9., nu vor înceta semănatul și seceratul, frigul și căldura, vara și iarna, ziuaIer. 33:20,25. și noaptea!"
1 神顾念挪亚和所有与他一同在方舟里的走兽和牲畜; 神使风吹过大地,水就渐渐退了。2 深渊的泉源和天上的窗户,都关闭起来;天降的大雨也止住了。3 水从地上不断退去,过了一百五十天,水就消退了。4 七月十七日,方舟停在亚拉腊山上。5 水继续消退,直到十月;到了十月初一,山顶都露出来了。
6 过了四十天,挪亚开了他所做的方舟的窗户,7 放了一只乌鸦出去。地上的水还没有干,那乌鸦就一直飞来飞去。8 他又放了一只鸽子出去,要看看水从地上退了没有。9 因为遍地都是水,那鸽子找不着歇脚的地方,就回到挪亚的方舟那里;于是,挪亚伸出手去,把鸽子接进方舟里来。10 他再等了七天,又把鸽子从方舟里放出去。11 到了黄昏的时候,鸽子回到挪亚那里,嘴里叼着一块新摘下来的橄榄树叶,挪亚就知道地上的水已经退了。12 挪亚再等了七天,又把鸽子放出去,鸽子就再没有回到他那里。
13 到挪亚六百零一岁的时候,就在正月初一,地上的水都干了;挪亚移开方舟的盖看看,见地面已经干了。14 到了二月二十七日,大地就都干了。
15 神告诉挪亚说:16 "你要从方舟出来,你和你的妻子、儿子,以及儿媳都要和你一同出来。17 所有和你在一起有生命的活物:飞鸟、牲畜和一切在地上爬行的动物,你都要带出来,使牠们可以在地上滋生、繁殖,也可以在地上增多。"18 于是,挪亚出来了,他的儿子、妻子和儿媳都与他一同出来了;19 各样走兽、牲畜、飞禽和各样在地上爬行的动物,各从自己的族类,都出了方舟。
20 挪亚给耶和华筑了一座祭坛,拿各样洁净的牲畜和飞禽,献在祭坛上作为燔祭。21 耶和华闻了那馨香的气味,就心里说:"我必不再因人的缘故咒诅这地因为人从小时开始心中所想的都是邪恶的;我也必不再照着我作过的,击杀各样的活物。
22 大地尚存之日,
播种、收割,
寒暑、
冬夏、
白昼和黑夜
必然循环不息。"