1 FemeiaCap. 24:3. înțeleaptă își zideșteRut 4:11. casa,
iar femeia nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
2 Cine umblă cu neprihănire se teme de Domnul,
darIov 12:4. cine apucă pe căi strâmbe Îl nesocotește.
3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui,
darCap. 12:6. pe înțelepți îi păzesc buzele lor.
4 Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală,
dar puterea boilor aduce belșug de roade.
5 Un martorExod 20:16;23:1. Cap. 6:19;12:17;14:25. credincios nu minte,
dar un martor mincinos spune minciuni.
6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n-o găsește,
dar pentru omul priceputCap. 8:9;17:24. știința este lucru ușor.
7 Depărtează-te de nebun,
căci nu pe buzele lui vei găsi știința!
8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă,
dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși.
9 CeiCap. 10:23. nesocotiți glumesc cu păcatul,
dar între cei fără prihană este bunăvoință.
10 Inima își cunoaște necazurile
și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei.
11 CasaIov 8:15. celor răi va fi nimicită,
dar cortul celor fără prihană va înflori.
12 Multe căi potCap. 16:25. părea bune omului,
dar laRom. 6:21. urmă se văd că duc la moarte.
13 De multe ori, chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită,
și bucuria poate sfârșiCap. 5:4.Ecl. 2:2. prin necaz.
14 Cel cu inima rătăcită se saturăCap. 1:31;12:14. de căile lui
și omul de bine se satură și el de ce este în el.
15 Omul lesne crezător crede orice vorbă,
dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.
16 ÎnțeleptulCap. 22:3. se teme și se abate de la rău,
dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică.
17 Cine este iute la mânie face prostii,
și omul plin de răutate se face urât.
18 Cei proști au parte de nebunie,
dar oamenii chibzuiți sunt încununați cu știință.
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni,
și cei nelegiuiți, înaintea porților celui neprihănit.
20 SăraculCap. 19:7. este urât chiar și de prietenul său,
dar bogatul are foarte mulți prieteni.
21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat,
darPs. 41:1;112:9. ferice de cine are milă de cei nenorociți.
22 În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc,
dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.
23 Oriunde se muncește este și câștig,
dar oriunde numai se vorbește este lipsă.
24 Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți,
dar cei nesocotiți n-au altceva decât nebunie.
25 MartorulVers. 5. care spune adevărul scapă suflete,
dar cel înșelător spune minciuni.
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El
și copiii lui au un loc de adăpost la El.
27 FricaCap. 13:14. de Domnul este un izvor de viață,
ea ne ferește de cursele morții.
28 Mulțimea poporului este slava împăratului,
lipsa poporului este pieirea voievodului.
29 CineCap. 16:32.Iac. 1:19. este încet la mânie are multă pricepere,
dar cine se aprinde iute face multe prostii.
30 O inimă liniștită este viața trupului,
dar pizmaPs. 112:10. este putrezireaCap. 12:4. oaselor.
31 CineCap. 17:5.Mat. 25:40,45. asuprește pe sărac batjocorește pe ZiditorulIov 31:15,16. Cap. 22:2. său,
dar cine are milă de cel lipsit cinstește pe Ziditorul său.
32 Cel rău este doborât de răutatea lui,
dar cel neprihănitIov 13:15;19:26.Ps. 23:4;37:37.2 Cor. 1:9;5:8.2 Tim. 4:18. chiar și la moarte trage nădejde.
33 Înțelepciunea se odihnește într-o inimă pricepută,
dar înCap. 12:16;29:11. mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol.
34 Neprihănirea înalță pe un popor,
dar păcatul este rușinea popoarelor.
35 Un împărat are plăcereMat. 24:45,47. de un slujitor chibzuit,
dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.
1 智慧妇人建立家室，
愚妄妇人亲手拆毁。
2 行事正直的，敬畏耶和华；
行为乖僻的，却藐视他。
3 愚妄人的口中长出骄傲的枝子；
智慧人的嘴唇，能保障自己。
4 没有耕牛，槽头干净；
出产丰盛，却是凭着牛的力量。
5 诚实的证人不说谎话；
虚伪的证人吐出谎言。
6 好讥笑人的寻找智慧，却寻不着；
聪明人寻找知识，却轻易得着。
7 你当离开愚昧人，
因为你不会从他的嘴里晓得知识。
8 精明人的智慧能分辨自己的道路；
愚昧人的愚妄却欺骗自己。
9 愚妄人讥笑赎愆祭，
正直人中间却有恩宠。
10 人的苦楚，只有自己心里知道；
心中的喜乐，外人也不能分享。
11 恶人的家必毁坏，
正直人的帐棚却必兴盛。
12 有一条路，人以为是正路，
走到尽头却是死亡之路。
13 人在喜笑中，心里也会有痛苦；
欢乐的结局，会是愁苦。
14 心中背道的，必饱尝自己行为的恶果；
善人也因自己所行的，得到善报。
15 愚蒙人凡话都信；
精明的人却步步谨慎。
16 智慧人敬畏耶和华"智慧人敬畏耶和华"或译："智慧人恐惧战兢"，远离恶事；
愚昧人却骄傲自恃。
17 轻易动怒的，行事愚妄；
心怀诡计的人，被人恨恶。
18 愚蒙人得愚妄为产业；
精明的人以知识为冠冕。
19 坏人必俯伏在好人面前，
恶人必俯伏在义人门口。
20 穷人连邻舍也厌恶他；
财主却有很多人爱他。
21 藐视邻舍的，是为有罪；
恩待贫穷人的，是为有福。
22 图谋恶事的，不是走错了吗？
谋求善事的，必得慈爱和诚实。
23 一切劳苦都有益处，
嘴上空谈引致贫穷。
24 智慧人的冠冕是他们的财富；
愚昧人的愚妄，始终是愚妄。
25 作真见证的，救人性命；
吐出谎言的，以诡诈害人。
26 敬畏耶和华的，大有倚靠；
他的子孙也有避难所。
27 敬畏耶和华是生命的泉源，
能使人避开死亡的网罗。
28 君王的荣耀在于人民众多，
帝王的没落由于国民寡少。
29 不轻易动怒的，十分聪明；
轻易动怒的，大显愚妄。
30 心里平静，可使身体健康；
但嫉妒能使骨头朽烂。
31 欺压贫寒的，就是辱骂造他的主；
恩待穷苦人的，就是尊敬造他的主。
32 恶人必因自己所行的恶事被推倒，
义人死的时候仍有所倚靠。
33 智慧居于聪明人的心中；
愚昧人心里所存的，人所周知"愚昧人心里所存的，人所周知"或译："（智慧在愚昧人心里也显明自己"）。
34 正义使国家兴盛，
罪恶是人民的羞辱。
35 明慧的臣仆，为王喜悦；
贻羞的仆人，遭王震怒。
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)