Rut. Boaz
1 Naomi avea o rudăCap. 3:2,12. după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, și se numea BoazCap. 4:21.. 2 Rut, Moabita, a zis către Naomi: „Lasă-mă, te rog, să mă duc să strâng spice de pe câmpul aceluia înainteaLev. 19:9.Deut. 24:19. căruia voi căpăta trecere." Ea i-a răspuns: „Du-te, fiica mea." 3 Ea s-a dus într-un ogor să strângă spice pe urma secerătorilor. Și s-a întâmplat că ogorul acela era al lui Boaz, care era din familia lui Elimelec. 4 Și iată că Boaz a venit din Betleem și a zis secerătorilor: „DomnulPs. 129:7,8.Luca 1:28.2 Tes. 3:16. să fie cu voi!" Ei i-au răspuns: „Domnul să te binecuvânteze!" 5 Și Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: „A cui este tânăra aceasta?" 6 Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: „Este o tânără moabită, care s-a întorsCap. 1:22. cu Naomi din țara Moabului. 7 Ea a zis: ‘Dă-mi voie să strâng și să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.’ Și de azi-dimineață, de când a venit, a stat în picioare până acum și nu s-a odihnit decât o clipă în casă." 8 Boaz a zis către Rut: „Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici și rămâi cu slujnicele mele. 9 Uită-te unde vor secera pe câmp și du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Și când îți va fi sete, să te duci la vase și să bei din ce vor scoate slugile." 10 Atunci, ea s-a aruncat1 Sam. 25:23. cu fața la pământ și i-a zis: „Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijești de mine, o străină?" 11 Boaz i-a răspuns: „Mi s-a spus totCap. 1:14,16,17. ce ai făcut pentru soacră-ta de la moartea bărbatului tău și cum ai părăsit pe tatăl tău și pe mama ta și țara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu-l cunoșteai mai înainte. 12 Domnul să-ți răsplătească1 Sam. 24:19. ce ai făcut și plata să-ți fie deplină din partea Domnului Dumnezeului lui Israel, sub aleCap. 1:16.Ps. 17:8;36:7;57:1;63:7. cărui aripi ai venit să te adăpostești!" 13 Și ea a zis: „O! săGen. 33:15.1 Sam. 1:18. capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m-ai mângâiat și vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Și totuși eu nu1 Sam. 25:41. sunt nici măcar ca una din slujnicele tale." 14 La vremea prânzului, Boaz a zis către Rut: „Apropie-te, mănâncă pâine și înmoaie-ți bucata în oțet." Ea a șezut lângă secerători. I-au dat grăunțe prăjite, a mâncat și s-a săturatVers. 8. și ce a rămas a strâns. 15 Apoi s-a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: „Lăsați-o să culeagă spice și între snopi și să n-o opriți; 16 și chiar voi să-i scoateți din snopi câteva spice, s-o lăsați să culeagă spice și să n-o înfruntați." 17 Ea a cules spice de pe câmp până seara și a bătut ce culesese. A ieșit aproape o efă de orz. 18 A luat-o și a intrat în cetate și soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos și rămășițele de la prânz șiVers. 14. i le-a dat. 19 Soacră-sa i-a zis: „Unde ai cules astăzi spice și unde ai muncit? Binecuvântat să fie cel ce s-a îngrijitVers. 10.Ps. 41:1. de tine!" Și Rut a spus soacrei sale la cine muncise: „Omul la care am muncit azi", a zis ea, „se numește Boaz." 20 Naomi a zis nurorii sale: „Să fie binecuvântatCap. 3:10.2 Sam. 2:5.Iov 29:13. de Domnul, care este plin de îndurareProv. 17:17. pentru cei vii, cum a fost și pentru cei ce au murit. Omul acesta este rudă cu noi", i-a mai spus Naomi, „este din cei ce auCap. 3:9;4:6. drept de răscumpărare asupra noastră." 21 Rut, Moabita, a adăugat: „El mi-a mai zis: ‘Rămâi cu slugile mele, până vor isprăvi de secerat.’" 22 Și Naomi a zis către noră-sa Rut: „Este bine, fiica mea, să ieși cu slujnicele lui și să nu te întâlnească cineva în alt ogor." 23 Ea s-a ținut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, până la sfârșitul seceratului orzurilor și seceratului grâului. Și locuia cu soacră-sa.
Ka Mahi a Rutu i roto i te Māra a Poaha
1 Nā, he whanaunga tō Naomi arā tō tāna tahu, he tangata taonga nui, nō te hapū o Erimereke; ko Poaha tōna ingoa.
2 Nā, ka mea a Rutu Moapi ki a Naomi, "Kia haere ahau ki te māra ki te hamu i ngā puku pārei i muri i te tangata e manakohia mai ai ahau."
Anō rā ko tērā, "Haere, e tāku tamāhine." 3 Nā, haere ana ia, ā, nō te taenga atu, ka hamu i te māra i muri i ngā kaikokoti; ā, tūpono noa ia ko te wāhi o te māra i a Poaha o te hapū o Erimereke.
4 Nā, ko te taenga o Poaha i Pēterehema, ka mea ki ngā kaikokoti, "Kia noho a Ihowā ki a koutou."
Anō rā ko rātou ki a ia, "Kia manaakitia koe e Ihowā."
5 Kātahi ka mea a Poaha ki tāna tangata i tohutohu nei i ngā kaikokoti, "Nā wai tēnei kōtiro?"
6 Nā, ka whakahoki te kaitohutohu i ngā kaikokoti, ka mea, "Ko te kōtiro Moapi tēnei i hoki tahi mai nei rāua ko Naomi i te whenua o Moapa. 7 I mea mai hoki ia, ‘Tukua ahau kia hamu, kia kohikohi i roto i ngā paihere, i muri i ngā kaikokoti.’ Heoi, haere ana ia, ā, i konei tonu ia o te ata iho anō ā tae mai ki nāianei; he iti nei tōna noho i te whare."
8 Nā, ka mea a Poaha ki a Rutu, "E kore rānei koe e rongo mai, e tāku tamāhine? Kaua e haere ki tētahi māra kē hamu ai; kaua anō e haere atu i konei; engari me noho tonu ki konei, ki āku kōtiro. 9 Kia matatau ōu kanohi ki te māra e kotia ana e rātou, ka whai i a rātou; kāhore ianei ahau i kī atu ki ngā taitamariki kia kaua rātou e pā ki a koe? E matewai hoki koe, haere ki ngā oko, inu ai i tā ngā taitamariki i utu mai ai."
10 Nā, ka tāpapa iho tērā, ka piko iho ki te whenua, ā, ka mea ki a ia, "Nā te aha koe i manako mai ai ki ahau, i mōhio ai hoki ki ahau, he manene nei hoki ahau?"
11 Nā, ka whakahoki a Poaha ka mea ki a ia, "Kua āta kōrerotia mai ki ahau ngā mea katoa i mea ai koe ki tōu hungawai i muri i te matenga o tāu tahu, tāu whakarerenga hoki i tōu pāpā, i tōu whaea, i te whenua anō i whānau ai koe, ā, haere mai ana ki te iwi kīhai i mōhiotia e koe i mua ake nei. 12 Mā Ihowā e utu tāu mahi; kia āta rite hoki te utu e hōmai ki a koe e Ihowā, e te Atua o Īharaira, kua tae mai nei hoki koe ki raro ki ōna parirau okioki ai."
13 Anō rā ko tērā, "Kia manakohia mai ahau, e tōku ariki; ka ora nei hoki tōku ngākau i a koe, he pai hoki tāu kupu ki tāu pononga; ko ahau ia kāhore e rite ki tētahi o āu pononga wāhine."
14 I mea anō a Poaha ki a ia i te wā i kai ai, "Haere mai ki konei, ki te kai taro māu, ka tuku hoki i tāu kongakonga ki roto ki te winika."
Nā, ka noho ia ki te taha o ngā kaikokoti, i hōmai anō e rātou he wīti pāhūhū māna. Nā, kai ana ia, ā, ka mākona, ā, toe ake. 15 Ā, i tōna whakatikanga ki te hamu, ka ako a Poaha i āna taitamariki, ka mea, "Kia hamu anō ia i roto i ngā paihere; kaua anō hoki ia e meinga kia whakamā. 16 Whakangahorotia anō ētahi kapunga māna, whakarērea atu kia kohia e ia, kaua hoki e rīria."
17 Nā, ka hamu ia i te māra ā ahiahi noa, ā, patupatua ana e ia āna i hamu ai; ā, me te mea kotahi te epa pārei. 18 Nā, tangohia ana e ia, ā, haere ana ki te pā, ā, ka kite tōna hungawai i āna i hamu ai; i whakaputaina anō e ia, i hōmai ki a ia ngā toenga i a ia kua mākona.
19 Nā, ka mea tōna hungawai ki a ia, "I hamu koe ki hea ināianei? I hea hoki, koe e mahi ana? Kia manaakitia te tangata i mōhio nā ki a koe."
Nā, kōrerotia ana e ia ki tōna hungawai te tangata i mahi nei ia ki a ia, ā, ka mea, "Ko te ingoa o te tangata i mahi nei ahau ki a ia ināianei ko Poaha."
20 Anō rā ko Naomi ki tāna hunaonga, "Kia manaakitia ia e Ihowā, kīhai nei tōna aroha i mahue ki te hunga ora, ki te hunga mate." Nā, ka mea a Naomi ki a ia, "He tata taua tangata ki a tāua, nō ō tāua whanaunga tupu."
21 Nā, ka mea anō a Rutu Moapi, "I mea mai anō hoki ia ki ahau, ‘Kia tata tonu koe ki āku tāngata, kia poto rā anō āku mea katoa te kokoti.’ "
22 Nā, ka mea a Naomi ki a Rutu, ki tāna hunaonga, "He pai, e tāku tamāhine, ki te haere tahi koe me āna kōtiro, kei rīria koe i te māra kē."
23 Nā, kei te whai tonu ia i ngā kōtiro a Poaha, ka hamu ā poto noa ngā pārei te kokoti, me te wīti hoki te kokoti; i tōna hungawai ia tōna nohoanga.