1 E falou Eliseu àquela mulher cujo filho ele ressuscitara, dizendo: Levanta-te e vai, tu e a tua família, e peregrina onde puderes peregrinar; porque o Senhor chamou a fome, a qual também virá à terra por sete anos.

2 E levantou-se a mulher, e fez conforme a palavra do homem de Deus; porque foi ela com a sua família, e peregrinou na terra dos filisteus sete anos.

3 E sucedeu que, ao fim dos sete anos, a mulher voltou da terra dos filisteus, e saiu a clamar ao rei pela sua casa e pelas suas terras. 4 Ora o rei falava a Geazi, servo do homem de Deus, dizendo: Conta-me, peço-te, todas as grandes obras que Eliseu tem feito.

5 E sucedeu que, contando ele ao rei como ressuscitara a um morto, eis que a mulher cujo filho ressuscitara clamou ao rei pela sua casa e pelas suas terras. Então disse Geazi: Ó rei meu senhor, esta é a mulher, e este o seu filho a quem Eliseu ressuscitou.

6 E o rei perguntou à mulher, e ela lho contou. Então o rei lhe deu um oficial, dizendo: Faze-lhe restituir tudo quanto era seu, e todas as rendas das terras desde o dia em que deixou a terra até agora.

7 Depois veio Eliseu a Damasco, estando Ben-Hadade, rei da Síria, doente; e lho anunciaram, dizendo: O homem de Deus é chegado aqui.

8 Então o rei disse a Hazael: Toma um presente na tua mão, e vai a encontrar-te com o homem de Deus; e pergunta por ele ao Senhor, dizendo: Hei de sarar desta doença?

9 Foi, pois, Hazael a encontrar-se com ele, e tomou um presente na sua mão, a saber: de tudo o que de bom havia em Damasco, quarenta camelos carregados; e veio, e se pôs diante dele e disse: Teu filho Ben-Hadade, rei da Síria, me enviou a ti, a dizer: Sararei eu desta doença?

10 E Eliseu lhe disse: Vai, e dize-lhe: Certamente viverás. Porém, o Senhor me tem mostrado que certamente morrerá.

11 E afirmou a sua vista, e fitou os olhos nele até se envergonhar; e o homem de Deus chorou. 12 Então disse Hazael: Por que chora o meu senhor? E ele disse: Porque sei o mal que hás de fazer aos filhos de Israel; porás fogo às suas fortalezas, e os seus jovens matarás à espada, e os seus meninos despedaçarás, e as suas mulheres grávidas fenderás.

13 E disse Hazael: Pois, que é teu servo, que não é mais do que um cão, para fazer tão grande coisa? E disse Eliseu: O Senhor me tem mostrado que tu hás de ser rei da Síria.

14 Então partiu de Eliseu, e foi a seu senhor, o qual lhe disse: Que te disse Eliseu? E disse ele: Disse-me que certamente viverás.

15 E sucedeu que no outro dia tomou um cobertor e o molhou na água, e o estendeu sobre o seu rosto, e morreu; e Hazael reinou em seu lugar.

16 E no ano quinto de Jorão, filho de Acabe, rei de Israel, reinando ainda Jeosafá em Judá, começou a reinar Jeorão, filho de Jeosafá, rei de Judá. 17 Era ele da idade de trinta e dois anos quando começou a reinar, e oito anos reinou em Jerusalém. 18 E andou no caminho dos reis de Israel, como também fizeram os da casa de Acabe, porque tinha por mulher a filha de Acabe, e fez o que era mal aos olhos do Senhor. 19 Porém o Senhor não quis destruir a Judá por amor de Davi, seu servo, como lhe tinha falado que lhe daria, para sempre, uma lâmpada, a ele e a seus filhos.

20 Nos seus dias se rebelaram os edomitas, contra o mando de Judá, e puseram sobre si um rei. 21 Por isso Jeorão passou a Zair, e todos os carros com ele; e ele se levantou de noite, e feriu os edomitas que estavam ao redor dele, e os capitães dos carros; e o povo foi para as suas tendas. 22 Todavia os edomitas ficaram rebeldes, contra o mando de Judá, até ao dia de hoje; então, no mesmo tempo, Libna também se rebelou.

23 O mais dos atos de Jeorão, e tudo quanto fez, porventura não está escrito no livro das crônicas dos reis de Judá? 24 E Jeorão dormiu com seus pais, e foi sepultado com seus pais na cidade de Davi; e Acazias, seu filho, reinou em seu lugar.

25 No ano doze de Jorão, filho de Acabe, rei de Israel, começou a reinar Acazias, filho de Jeorão, rei de Judá. 26 Era Acazias de vinte e dois anos de idade quando começou a reinar, e reinou um ano em Jerusalém; e era o nome de sua mãe Atalia, filha de Onri, rei de Israel.

27 E andou no caminho da casa de Acabe, e fez o que era mal aos olhos do Senhor, como a casa de Acabe, porque era genro da casa de Acabe. 28 E foi com Jorão, filho de Acabe, a Ramote de Gileade, à peleja contra Hazael, rei da Síria; e os sírios feriram a Jorão. 29 Então voltou o rei Jorão para se curar, em Jizreel, das feridas que os sírios lhe fizeram em Ramá, quando pelejou contra Hazael, rei da Síria; e desceu Acazias, filho de Jeorão, rei de Judá, para ver a Jorão, filho de Acabe, em Jizreel, porquanto estava doente.

1 Elisei a zis femeii pe al cărei*Cap. 4:35. fiu îl înviase: „Scoală-te, du-te, tu și casa ta, și locuiește pentru o vreme unde vei putea, căci Domnul va trimite o foamete*Ps. 105:16.Hag. 1:11. de șapte ani peste țară, și foametea a și început." 2 Femeia s-a sculat și a făcut după cuvântul omului lui Dumnezeu: a plecat, ea și casa ei, și a locuit șapte ani în țara filistenilor. 3 După șapte ani, femeia s-a întors din țara filistenilor și s-a dus să roage pe împărat pentru casa și ogorul ei. 4 Împăratul stătea de vorbă cu Ghehazi*Cap. 5:27., slujitorul omului lui Dumnezeu, și zicea: „Istorisește-mi, te rog, toate lucrurile mari pe care le-a făcut Elisei." 5 Și, pe când istorisea împăratului cum înviase*Cap. 4:35. pe un mort, tocmai a venit femeia pe al cărei fiu îl înviase Elisei să roage pe împărat pentru casa și ogorul ei. Ghehazi a zis: „Împărate, domnul meu, iată femeia și iată fiul ei pe care l-a înviat Elisei." 6 Împăratul a întrebat pe femeie, și ea i-a istorisit faptul. Apoi împăratul i-a dat un dregător, căruia i-a zis: „Vezi să se dea înapoi tot ce este al femeii acesteia, cu toate veniturile ogorului, din ziua când a părăsit țara și până acum!"

7 Elisei s-a întors la Damasc. Ben-Hadad, împăratul Siriei, era bolnav. Și l-au înștiințat zicând: „Omul lui Dumnezeu a venit aici!" 8 Împăratul a zis lui Hazael:*1 Împ. 19:15. „Ia cu tine*1 Sam. 9:7.1 Împ. 14:3. Cap. 5:5. un dar și du-te înaintea omului lui Dumnezeu. Întreabă*Cap. 1:2. prin el pe Domnul și zi: ‘Mă voi tămădui de boala aceasta?’" 9 Hazael s-a dus înaintea lui Elisei, luând cu el un dar – tot ce era mai bun în Damasc: patruzeci de cămile încărcate. Când a ajuns, s-a înfățișat înaintea lui și a zis: „Fiul tău Ben-Hadad, împăratul Siriei, mă trimite la tine să te întreb: ‘Mă voi tămădui de boala aceasta?’" 10 Elisei i-a răspuns: „Du-te și spune-i: ‘Te vei tămădui’, măcar că Domnul mi-a descoperit că va*Vers. 15. muri." 11 Omul lui Dumnezeu și-a pironit privirea asupra lui Hazael și s-a uitat țintă la el multă vreme, apoi a*Luca 19:41. plâns. 12 Hazael a zis: „Pentru ce plânge domnul meu?" Și Elisei a răspuns: „Pentru că știu răul*Cap. 10:32;12:17;13:3,7.Amos 1:3. pe care-l vei face copiilor lui Israel: vei pune foc cetăților întărite ale lor, vei ucide cu sabia pe tinerii lor, vei zdrobi pe pruncii*Cap. 15:16.Osea 13:16.Amos 1:13. lor și vei spinteca pântecele femeilor însărcinate." 13 Hazael a zis: „Dar ce este robul tău*1 Sam. 17:43., câinele acesta, ca să facă lucruri așa de mari?" Și Elisei a zis: „Domnul*1 Împ. 19:15. mi-a descoperit că vei fi împărat al Siriei." 14 Hazael a plecat de la Elisei și s-a întors la stăpânul său, care i-a zis: „Ce ți-a spus Elisei?" Și el a răspuns: „Mi-a spus că te vei tămădui!" 15 A doua zi, Hazael a luat o învelitoare, pe care a înmuiat-o în apă, și a întins-o pe fața împăratului, care a murit. Și, în locul lui, a domnit Hazael.

16 În al cincilea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, împăratul lui Israel, a început să domnească Ioram*2 Cron. 21:3,4., fiul lui Iosafat, împăratul lui Iuda. 17 Avea treizeci și doi*2 Cron. 21:5. de ani când s-a făcut împărat și a domnit opt ani la Ierusalim. 18 El a umblat în calea împăraților lui Israel, cum făcuse casa lui Ahab, căci avea de nevastă pe o fată*Cap. 8:26. a lui Ahab, și a făcut ce este rău înaintea Domnului. 19 Dar Domnul n-a voit să nimicească pe Iuda, din pricina robului Său David, după făgăduința*2 Sam. 7:13.1 Împ. 11:36;15:4.2 Cron. 21:7. pe care i-o făcuse că-i va da totdeauna o lumină printre fiii săi. 20 Pe vremea sa, Edom*Gen. 27:40.2 Cron. 21:8,9,10. s-a răsculat împotriva stăpânirii lui Iuda și au pus*1 Împ. 22:47. un împărat peste ei. 21 Ioram a trecut la Țair cu toate carele lui. Sculându-se noaptea, a bătut pe edomiți, care-l înconjurau, și pe căpeteniile carelor, și poporul a fugit în corturi. 22 Răscoala Edomului împotriva stăpânirii lui Iuda a ținut până în ziua de azi. Libna*2 Cron. 21:10. s-a răsculat tot în același timp. 23 Celelalte fapte ale lui Ioram și tot ce a făcut el nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? 24 Ioram a adormit cu părinții săi și a fost îngropat cu părinții săi în cetatea lui David. Și, în locul lui, a domnit fiul său Ahazia*2 Cron. 22:1..

25 În al doisprezecelea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, împăratul lui Israel, a început să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda. 26 Ahazia*2 Cron. 22:2. avea douăzeci și doi de ani când a ajuns împărat și a domnit un an la Ierusalim. Mama sa se chema Atalia, fata lui Omri, împăratul lui Israel. 27 El a umblat*2 Cron. 22:3,4. în calea casei lui Ahab și a făcut ce este rău înaintea Domnului, ca și casa lui Ahab, căci era ginerele casei lui Ahab. 28 El a mers cu Ioram*2 Cron. 22:5., fiul lui Ahab, la război împotriva lui Hazael, împăratul Siriei, la Ramot din Galaad. Și sirienii au rănit pe Ioram. 29 Împăratul Ioram s-a întors*Cap. 9:15. să se tămăduiască la Izreel de rănile pe care i le făcuseră sirienii la Rama, când se bătea împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. Ahazia*Cap. 9:16.2 Cron. 22:6,7., fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda, s-a coborât să vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, la Izreel, pentru că era bolnav.