1 Ouve, ó Deus, a minha voz na minha oração; livra a minha vida do horror do inimigo. 2 Esconde-me do secreto conselho dos maus e do tumulto dos que praticam a iniquidade, 3 os quais afiaram a sua língua como espadas; e armaram, por suas flechas, palavras amargas, 4 para de lugares ocultos atirarem sobre o que é reto; disparam sobre ele repentinamente e não temem. 5 Firmam-se em mau intento; falam de armar laços secretamente e dizem: Quem nos verá? 6 Fazem indagações maliciosas, inquirem tudo o que se pode inquirir; até o íntimo de cada um e o profundo coração.

7 Mas Deus disparará sobre eles uma seta, e de repente ficarão feridos. 8 Assim, eles farão com que a sua língua se volte contra si mesmos; todos aqueles que os virem, fugirão. 9 E todos os homens temerão e anunciarão a obra de Deus; e considerarão prudentemente os seus feitos. 10 O justo se alegrará no Senhor e confiará nele; e todos os retos de coração se regozijarão.

1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, cînd gem! Ocroteşte-mi viaţa împotriva vrajmaşului de care mă tem!2 Păzeşte-mă de uneltirile celor răi, de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiţi!3 Ei îşi ascut limba ca o sabie, îşi aruncă vorbele lor amare, ca nişte săgeţi,4 ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat: trag asupra lui pe neaşteptate, fără nici o frică.5 Ei se îmbărbătează în răutatea lor: se sfătuiesc împreună ca să întindă curse, şi zic: ,,Cine ne va vedea?6 Pun la cale nelegiuiri, şi zic: ,,Iată-ne gata, planul este făcut!`` O prăpastie este lăuntrul şi inima fiecăruia!7 Dar Dumnezeu aruncă săgeţi împotriva lor: deodată iată -i loviţi.8 Limba lor le -a pricinuit căderea; şi toţi cei ce -i văd, clatină din cap.9 Toţi oamenii sînt cuprinşi de frică, şi mărturisesc: ,,Iată ce a făcut Dumnezeu,`` şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui!10 Cel neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi caută scăparea; toţi cei cu inima fără prihană se laudă că sînt fericiţi.