1 Grande é o Senhor e mui digno de louvor na cidade do nosso Deus, no seu monte santo. 2 Formoso de sítio e alegria de toda a terra é o monte Sião sobre os lados do Norte, a cidade do grande Rei. 3 Deus é conhecido nos seus palácios por um alto refúgio.
4 Porque eis que os reis se ajuntaram; eles passaram juntos. 5 Viram-no e ficaram maravilhados; ficaram assombrados e se apressaram em fugir. 6 Tremor ali os tomou, e dores, como de parturiente. 7 Tu quebras as naus de Társis com um vento oriental. 8 Como o ouvimos, assim o vimos na cidade do Senhor dos Exércitos, na cidade do nosso Deus. Deus a confirmará para sempre. (Selá)
9 Lembramo-nos, ó Deus, da tua benignidade no meio do teu templo. 10 Segundo é o teu nome, ó Deus, assim é o teu louvor, até aos confins da terra; a tua mão direita está cheia de justiça. 11 Alegre-se o monte de Sião; alegrem-se as filhas de Judá por causa dos teus juízos.
12 Rodeai Sião; cercai-a; contai as suas torres; 13 notai bem os seus antemuros; observai os seus palácios, para que tudo narreis à geração seguinte. 14 Porque este Deus é o nosso Deus para sempre; ele será nosso guia até à morte.
Almeida Revista e Corrigida© Copyright © 2009 Sociedade Bíblica do Brasil. Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a Sociedade Bíblica do Brasil www.sbb.org.br. A Sociedade Bíblica do Brasil trabalha para que a Bíblia esteja, efetivamente, ao alcance de todos e seja lida por todos. A SBB é uma entidade sem fins lucrativos, dedicada a promover o desenvolvimento integral do ser humano. Você também pode ajudar a Causa da Bíblia!
1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core.) Mare este Domnul şi lăudat de toţi, în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfînt.2 Frumoasă înalţime, bucuria întregului pămînt, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat.3 Dumnezeu, în casele Lui împărăteşti, este cunoscut ca un turn de scăpare.4 Căci iată că împăraţii se adunaseră: doar au trecut împreună,5 au privit -o, au înlemnit, s'au temut, şi au luat -o la fugă.6 I -a apucat un tremur acolo, ca durerea unei femei la facere.7 Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de vîntul de răsărit, care sfărîmă corăbiile din Tarsis.8 Întocmai cum auzisem spunîndu-se, aşa am văzut în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. -9 Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gîndim, în mijlocul Templului Tău!10 Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună pînă la marginile pămîntului; dreapta Ta este plină de îndurare.11 Se bucură muntele Sionului, şi se veselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale.12 Străbateţi Sionul, şi ocoliţi -l, număraţi -i turnurile,13 priviţi -i întăritura, şi cercetaţi -i palatele, ca să povestiţi celor ce vor veni după ei.14 Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră pînă la moarte.