1 Cantai alegremente a Deus, nossa fortaleza; celebrai o Deus de Jacó. 2 Tomai o saltério e trazei o adufe, a harpa suave e o alaúde. 3 Tocai a trombeta na Festa da Lua Nova, no tempo marcado para a nossa solenidade. 4 Porque isto é um estatuto para Israel, e uma ordenança do Deus de Jacó. 5 Ordenou-o em José por testemunho, quando saíra contra a terra do Egito, onde ouvi uma língua que não entendia. 6 Tirei de seus ombros a carga; as suas mãos ficaram livres dos cestos. 7 Clamaste na angústia, e te livrei; respondi-te do lugar oculto dos trovões; provei-te nas águas de Meribá. (Selá)
8 Ouve-me, povo meu, e eu te admoestarei. Ah! Israel, se me ouvisses! 9 Não haverá entre ti deus alheio, nem te prostrarás ante um deus estranho. 10 Eu sou o Senhor, teu Deus, que te tirei da terra do Egito; abre bem a tua boca, e ta encherei.
11 Mas o meu povo não quis ouvir a minha voz, e Israel não me quis.
12 Pelo que eu os entreguei aos desejos do seu coração, e andaram segundo os seus próprios conselhos. 13 Ah! Se o meu povo me tivesse ouvido! Se Israel andasse nos meus caminhos! 14 Em breve eu abateria os seus inimigos e voltaria a minha mão contra os seus adversários. 15 Os que aborrecem ao Senhor ter-se-lhe-iam sujeitado, e o tempo dele seria eterno. 16 E eu o sustentaria com o trigo mais fino e o saciaria com o mel saído da rocha.
Almeida Revista e Corrigida© Copyright © 2009 Sociedade Bíblica do Brasil. Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a Sociedade Bíblica do Brasil www.sbb.org.br. A Sociedade Bíblica do Brasil trabalha para que a Bíblia esteja, efetivamente, ao alcance de todos e seja lida por todos. A SBB é uma entidade sem fins lucrativos, dedicada a promover o desenvolvimento integral do ser humano. Você também pode ajudar a Causa da Bíblia!
1 (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al lui Asaf.) Cîntaţi cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălţaţi strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!2 Cîntaţi o cîntare, sunaţi din tobă, din arfa cea plăcută şi din alăută!3 Sunaţi din trîmbiţă la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!4 Căci aceasta este o lege pentru Israel, o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.5 El a rînduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif, cînd a mers împotriva ţării Egiptului... Atunci am auzit un glas, pe care nu l-am cunoscut: -6 ,,I-am descărcat povara de pe umăr, şi mînile lui nu mai ţin coşul.7 Ai strigat în necaz, şi te-am izbăvit; ţi-am răspuns în locul tainic al tunetului, şi te-am încercat la apele Meriba. -8 Ascultă, poporul Meu, şi te voi sfătui, Israele, de M'ai asculta!9 Niciun dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău, şi să nu te închini înaintea dumnezeilor străini!10 Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului; deschide-ţi gura larg, şi ţi -o voi umplea!``11 Dar poporul Meu n'a ascultat glasul Meu, Israel nu M'a ascultat.12 Atunci i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor, şi au urmat sfaturile lor.13 O! de M'ar asculta poporul Meu, de ar umbla Israel în căile Mele!14 Într'o clipă aş înfrunta pe vrăjmaşii lor, Mi-aş întoarce mîna împotriva protivnicilor lor;15 ceice urăsc pe Domnul l-ar linguşi, şi fericirea lui Israel ar dăinui în veci.16 L-aş hrăni cu cel mai bun grîu, şi l-aş sătura cu miere din stîncă.