1 Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -
2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -
3 Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -
4 Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -
5 Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -
6 Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -
7 Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -
8 Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -
9 Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -
10 Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -
11 Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -
12 O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -
13 Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -
14 Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -
15 O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -
16 Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -
17 Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -
18 Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -
19 Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -
20 Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -
21 Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.
22 Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -
23 Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -
24 Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -
25 Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -
1 א בן חכם מוסר אב ולץ לא-שמע גערה br
2 ב מפרי פי-איש יאכל טוב ונפש בגדים חמס br
3 ג נצר פיו שמר נפשו פשק שפתיו מחתה-לו br
4 ד מתאוה ואין נפשו עצל ונפש חרצים תדשן br
5 ה דבר-שקר ישנא צדיק ורשע יבאיש ויחפיר br
6 ו צדקה תצר תם-דרך ורשעה תסלף חטאת br
7 ז יש מתעשר ואין כל מתרושש והון רב br
8 ח כפר נפש-איש עשרו ורש לא-שמע גערה br
9 ט אור-צדיקים ישמח ונר רשעים ידעך br
10 י רק-בזדון יתן מצה ואת-נועצים חכמה br
11 יא הון מהבל ימעט וקבץ על-יד ירבה br
12 יב תוחלת ממשכה מחלה-לב ועץ חיים תאוה באה br
13 יג בז לדבר יחבל לו וירא מצוה הוא ישלם br
14 יד תורת חכם מקור חיים-- לסור ממקשי מות br
15 טו שכל-טוב יתן-חן ודרך בגדים איתן br
16 טז כל-ערום יעשה בדעת וכסיל יפרש אולת br
17 יז מלאך רשע יפל ברע וציר אמונים מרפא br
18 יח ריש וקלון פורע מוסר ושמר תוכחת יכבד br
19 יט תאוה נהיה תערב לנפש ותועבת כסילים סור מרע br
20 כ הלוך (הולך) את-חכמים וחכם (יחכם) ורעה כסילים ירוע br
21 כא חטאים תרדף רעה ואת-צדיקים ישלם-טוב br
22 כב טוב--ינחיל בני-בנים וצפון לצדיק חיל חוטא br
23 כג רב-אכל ניר ראשים ויש נספה בלא משפט br
24 כד חושך שבטו שונא בנו ואהבו שחרו מוסר br
25 כה צדיק--אכל לשבע נפשו ובטן רשעים תחסר