1 Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

2 Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

4 Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

5 Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

6 Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

9 Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

10 Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

12 Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

13 Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

14 Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

16 Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

17 Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

18 Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

19 Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

20 Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

21 Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

22 Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

23 Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

24 Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

25 Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

26 Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

27 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

28 Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

29 Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

30 Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

1 א   פלגי-מים לב-מלך ביד-יהוה    על-כל-אשר יחפץ יטנו br

2 ב   כל-דרך-איש ישר בעיניו    ותכן לבות יהוה br

3 ג   עשה צדקה ומשפט--    נבחר ליהוה מזבח br

4 ד   רום-עינים ורחב-לב--    נר רשעים חטאת br

5 ה   מחשבות חרוץ אך-למותר    וכל-אץ אך-למחסור br

6 ו   פעל אצרות בלשון שקר--    הבל נדף מבקשי-מות br

7 ז   שד-רשעים יגורם    כי מאנו לעשות משפט br

8 ח   הפכפך דרך איש וזר    וזך ישר פעלו br

9 ט   טוב לשבת על-פנת-גג--    מאשת מדינים ובית חבר br

10 י   נפש רשע אותה-רע    לא-יחן בעיניו רעהו br

11 יא   בענש-לץ יחכם-פתי    ובהשכיל לחכם יקח-דעת br

12 יב   משכיל צדיק לבית רשע    מסלף רשעים לרע br

13 יג   אטם אזנו מזעקת-דל--    גם-הוא יקרא ולא יענה br

14 יד   מתן בסתר יכפה-אף    ושחד בחק חמה עזה br

15 טו   שמחה לצדיק עשות משפט    ומחתה לפעלי און br

16 טז   אדם--תועה מדרך השכל    בקהל רפאים ינוח br

17 יז   איש מחסור אהב שמחה    אהב יין-ושמן לא יעשיר br

18 יח   כפר לצדיק רשע    ותחת ישרים בוגד br

19 יט   טוב שבת בארץ-מדבר--    מאשת מדונים (מדינים) וכעס br

20 כ   אוצר נחמד ושמן--בנוה חכם    וכסיל אדם יבלענו br

21 כא   רדף צדקה וחסד--    ימצא חיים צדקה וכבוד br

22 כב   עיר גברים עלה חכם    וירד עז מבטחה br

23 כג   שמר פיו ולשונו--    שמר מצרות נפשו br

24 כד   זד יהיר לץ שמו--    עושה בעברת זדון br

25 כה   תאות עצל תמיתנו    כי-מאנו ידיו לעשות br

26 כו   כל-היום התאוה תאוה    וצדיק יתן ולא יחשך br

27 כז   זבח רשעים תועבה    אף כי-בזמה יביאנו br

28 כח   עד-כזבים יאבד    ואיש שומע לנצח ידבר br

29 כט   העז איש רשע בפניו    וישר הוא יכין דרכיו (יבין דרכו) br

30 ל   אין חכמה ואין תבונה--    ואין עצה לנגד יהוה

31 לא   סוס--מוכן ליום מלחמה    וליהוה התשועה