1 Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -
2 Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -
3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -
4 Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -
5 Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -
6 Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -
7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -
8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
9 Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -
10 Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -
11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -
12 Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -
13 Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -
14 Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -
15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -
16 Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -
17 Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -
18 Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -
19 Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -
20 Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -
21 Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -
22 Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -
23 Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -
24 Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.
25 Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -
26 Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -
27 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -
28 Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -
29 Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -
30 Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -
1 א פלגי-מים לב-מלך ביד-יהוה על-כל-אשר יחפץ יטנו br
2 ב כל-דרך-איש ישר בעיניו ותכן לבות יהוה br
3 ג עשה צדקה ומשפט-- נבחר ליהוה מזבח br
4 ד רום-עינים ורחב-לב-- נר רשעים חטאת br
5 ה מחשבות חרוץ אך-למותר וכל-אץ אך-למחסור br
6 ו פעל אצרות בלשון שקר-- הבל נדף מבקשי-מות br
7 ז שד-רשעים יגורם כי מאנו לעשות משפט br
8 ח הפכפך דרך איש וזר וזך ישר פעלו br
9 ט טוב לשבת על-פנת-גג-- מאשת מדינים ובית חבר br
10 י נפש רשע אותה-רע לא-יחן בעיניו רעהו br
11 יא בענש-לץ יחכם-פתי ובהשכיל לחכם יקח-דעת br
12 יב משכיל צדיק לבית רשע מסלף רשעים לרע br
13 יג אטם אזנו מזעקת-דל-- גם-הוא יקרא ולא יענה br
14 יד מתן בסתר יכפה-אף ושחד בחק חמה עזה br
15 טו שמחה לצדיק עשות משפט ומחתה לפעלי און br
16 טז אדם--תועה מדרך השכל בקהל רפאים ינוח br
17 יז איש מחסור אהב שמחה אהב יין-ושמן לא יעשיר br
18 יח כפר לצדיק רשע ותחת ישרים בוגד br
19 יט טוב שבת בארץ-מדבר-- מאשת מדונים (מדינים) וכעס br
20 כ אוצר נחמד ושמן--בנוה חכם וכסיל אדם יבלענו br
21 כא רדף צדקה וחסד-- ימצא חיים צדקה וכבוד br
22 כב עיר גברים עלה חכם וירד עז מבטחה br
23 כג שמר פיו ולשונו-- שמר מצרות נפשו br
24 כד זד יהיר לץ שמו-- עושה בעברת זדון br
25 כה תאות עצל תמיתנו כי-מאנו ידיו לעשות br
26 כו כל-היום התאוה תאוה וצדיק יתן ולא יחשך br
27 כז זבח רשעים תועבה אף כי-בזמה יביאנו br
28 כח עד-כזבים יאבד ואיש שומע לנצח ידבר br
29 כט העז איש רשע בפניו וישר הוא יכין דרכיו (יבין דרכו) br
30 ל אין חכמה ואין תבונה-- ואין עצה לנגד יהוה
31 לא סוס--מוכן ליום מלחמה וליהוה התשועה