1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.
2 Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
3 Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
4 Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;
5 ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
6 Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;
7 ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
8 Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
9 Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
11 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
13 Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
15 Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16 Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
19 Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
20 Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
22 Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
24 Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
26 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
28 Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
29 ,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``
30 Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31 Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii
1 א דברי למואל מלך-- משא אשר-יסרתו אמו br
2 ב מה-ברי ומה-בר-בטני ומה בר-נדרי br
3 ג אל-תתן לנשים חילך ודרכיך למחות מלכין br
4 ד אל למלכים למואל--אל למלכים שתו-יין ולרוזנים או (אי) שכר br
5 ה פן-ישתה וישכח מחקק וישנה דין כל-בני-עני br
6 ו תנו-שכר לאובד ויין למרי נפש br
7 ז ישתה וישכח רישו ועמלו לא יזכר-עוד
8 ח פתח-פיך לאלם אל-דין כל-בני חלוף br
9 ט פתח-פיך שפט-צדק ודין עני ואביון
10 י אשת-חיל מי ימצא ורחק מפנינים מכרה br
11 יא בטח בה לב בעלה ושלל לא יחסר br
12 יב גמלתהו טוב ולא-רע-- כל ימי חייה br
13 יג דרשה צמר ופשתים ותעש בחפץ כפיה br
14 יד היתה כאניות סוחר ממרחק תביא לחמה br
15 טו ותקם בעוד לילה--ותתן טרף לביתה וחק לנערתיה br
16 טז זממה שדה ותקחהו מפרי כפיה נטע (נטעה) כרם br
17 יז חגרה בעוז מתניה ותאמץ זרועתיה br
18 יח טעמה כי-טוב סחרה לא-יכבה בליל (בלילה) נרה br
19 יט ידיה שלחה בכישור וכפיה תמכו פלך br
20 כ כפה פרשה לעני וידיה שלחה לאביון br
21 כא לא-תירא לביתה משלג כי כל-ביתה לבש שנים br
22 כב מרבדים עשתה-לה שש וארגמן לבושה br
23 כג נודע בשערים בעלה בשבתו עם-זקני-ארץ br
24 כד סדין עשתה ותמכר וחגור נתנה לכנעני br
25 כה עז-והדר לבושה ותשחק ליום אחרון br
26 כו פיה פתחה בחכמה ותורת חסד על-לשונה br
27 כז צופיה הילכות (הליכות) ביתה ולחם עצלות לא תאכל br
28 כח קמו בניה ויאשרוה בעלה ויהללה br
29 כט רבות בנות עשו חיל ואת עלית על-כלנה br
30 ל שקר החן והבל היפי אשה יראת-יהוה היא תתהלל br
31 לא תנו-לה מפרי ידיה ויהללוה בשערים מעשיה {ש}