1 Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -
2 Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -
3 Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -
4 Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -
5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -
6 Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -
7 Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -
8 Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -
9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -
10 Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -
11 Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -
12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -
13 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -
14 Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -
15 Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -
16 Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -
17 Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -
18 Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -
19 Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -
20 Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -
21 Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -
22 Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -
23 Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -
24 Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -
25 Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -
26 Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -
27 Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -
28 Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -
29 Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.
1 א טוב-רש הולך בתמו-- מעקש שפתיו והוא כסיל br
2 ב גם בלא-דעת נפש לא-טוב ואץ ברגלים חוטא br
3 ג אולת אדם תסלף דרכו ועל-יהוה יזעף לבו br
4 ד הון--יסיף רעים רבים ודל מרעהו יפרד br
5 ה עד שקרים לא ינקה ויפיח כזבים לא ימלט br
6 ו רבים יחלו פני-נדיב וכל-הרע לאיש מתן br
7 ז כל אחי-רש שנאהו-- אף כי מרעהו רחקו ממנו br מרדף אמרים לא- (לו-) המה br
8 ח קנה-לב אהב נפשו שמר תבונה למצא-טוב br
9 ט עד שקרים לא ינקה ויפיח כזבים יאבד
10 י לא-נאוה לכסיל תענוג אף כי-לעבד משל בשרים br
11 יא שכל אדם האריך אפו ותפארתו עבר על-פשע br
12 יב נהם ככפיר זעף מלך וכטל על-עשב רצונו br
13 יג הות לאביו בן כסיל ודלף טרד מדיני אשה br
14 יד בית והון נחלת אבות ומיהוה אשה משכלת br
15 טו עצלה תפיל תרדמה ונפש רמיה תרעב br
16 טז שמר מצוה שמר נפשו בוזה דרכיו יומת (ימות) br
17 יז מלוה יהוה חונן דל וגמלו ישלם-לו br
18 יח יסר בנך כי-יש תקוה ואל-המיתו אל-תשא נפשך br
19 יט גרל- (גדל-) חמה נשא ענש כי אם-תציל ועוד תוסף br
20 כ שמע עצה וקבל מוסר-- למען תחכם באחריתך br
21 כא רבות מחשבות בלב-איש ועצת יהוה היא תקום br
22 כב תאות אדם חסדו וטוב-רש מאיש כזב br
23 כג יראת יהוה לחיים ושבע ילין בל-יפקד רע br
24 כד טמן עצל ידו בצלחת גם-אל-פיהו לא ישיבנה br
25 כה לץ תכה ופתי יערם והוכיח לנבון יבין דעת br
26 כו משדד-אב יבריח אם-- בן מביש ומחפיר br
27 כז חדל-בני לשמע מוסר לשגות מאמרי-דעת br
28 כח עד בליעל יליץ משפט ופי רשעים יבלע-און br
29 כט נכונו ללצים שפטים ומהלמות לגו כסילים