1 Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

2 căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3 Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

4 prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5 Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

6 Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

8 Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

10 Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

11 Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

12 Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14 Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15 Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

16 Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

17 Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

19 Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

20 Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

21 Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

22 Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

23 Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

24 Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

25 Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

26 Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

27 Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28 Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

29 Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

30 Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

31 Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

32 M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

33 ,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

34 Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

1 א   אל-תקנא באנשי רעה    ואל-תתאו להיות אתם br

2 ב   כי-שד יהגה לבם    ועמל שפתיהם תדברנה br

3 ג   בחכמה יבנה בית    ובתבונה יתכונן br

4 ד   ובדעת חדרים ימלאו--    כל-הון יקר ונעים br

5 ה   גבר-חכם בעוז    ואיש-דעת מאמץ-כח br

6 ו   כי בתחבלות תעשה-לך מלחמה    ותשועה ברב יועץ br

7 ז   ראמות לאויל חכמות    בשער לא יפתח-פיהו br

8 ח   מחשב להרע--    לו בעל-מזמות יקראו br

9 ט   זמת אולת חטאת    ותועבת לאדם לץ br

10 י   התרפית ביום צרה--    צר כחכה br

11 יא   הצל לקחים למות    ומטים להרג אם-תחשוך br

12 יב   כי-תאמר--    הן לא-ידענו-זה br הלא-תכן לבות הוא-יבין ונצר נפשך הוא ידע    והשיב לאדם כפעלו br

13 יג   אכל-בני דבש כי-טוב    ונפת מתוק על-חכך br

14 יד   כן דעה חכמה--לנפשך    אם-מצאת ויש אחרית ותקותך לא תכרת

15 טו   אל-תארב רשע לנוה צדיק    אל-תשדד רבצו br

16 טז   כי שבע יפול צדיק וקם    ורשעים יכשלו ברעה br

17 יז   בנפל אויביך (אויבך) אל-תשמח    ובכשלו אל-יגל לבך br

18 יח   פן-יראה יהוה ורע בעיניו    והשיב מעליו אפו

19 יט   אל-תתחר במרעים    אל-תקנא ברשעים br

20 כ   כי לא-תהיה אחרית לרע    נר רשעים ידעך br

21 כא   ירא-את-יהוה בני ומלך    עם-שונים אל-תתערב br

22 כב   כי-פתאם יקום אידם    ופיד שניהם מי יודע

23 כג   גם-אלה לחכמים    הכר-פנים במשפט בל-טוב br

24 כד   אמר לרשע--צדיק אתה    יקבהו עמים יזעמוהו לאמים br

25 כה   ולמוכיחים ינעם    ועליהם תבוא ברכת-טוב br

26 כו   שפתים ישק    משיב דברים נכחים br

27 כז   הכן בחוץ מלאכתך--ועתדה בשדה לך    אחר ובנית ביתך

28 כח   אל-תהי עד-חנם ברעך    והפתית בשפתיך br

29 כט   אל-תאמר--כאשר עשה-לי כן אעשה-לו    אשיב לאיש כפעלו

30 ל   על-שדה איש-עצל עברתי    ועל-כרם אדם חסר-לב br

31 לא   והנה עלה כלו קמשנים--כסו פניו חרלים    וגדר אבניו נהרסה br

32 לב   ואחזה אנכי אשית לבי    ראיתי לקחתי מוסר br

33 לג   מעט שנות מעט תנומות    מעט חבק ידים לשכב br

34 לד   ובא-מתהלך רישך    ומחסריך כאיש מגן