1 Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.
2 Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -
3 Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -
4 Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -
5 Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -
6 Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -
7 Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -
8 Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -
9 Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -
10 Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -
11 Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -
12 Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -
13 Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!
14 Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.
15 Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -
16 Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.
17 Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.
18 Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,
19 aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -
20 Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.
21 După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.
22 Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -
23 Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.
24 Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.
25 Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.
26 Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -
27 Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.
28 Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -
1 א כשלג בקיץ--וכמטר בקציר כן לא-נאוה לכסיל כבוד br
2 ב כצפור לנוד כדרור לעוף-- כן קללת חנם לא (לו) תבא br
3 ג שוט לסוס מתג לחמור ושבט לגו כסילים br
4 ד אל-תען כסיל כאולתו פן-תשוה-לו גם-אתה br
5 ה ענה כסיל כאולתו פן-יהיה חכם בעיניו br
6 ו מקצה רגלים חמס שתה-- שלח דברים ביד-כסיל br
7 ז דליו שקים מפסח ומשל בפי כסילים br
8 ח כצרור אבן במרגמה-- כן-נותן לכסיל כבוד br
9 ט חוח עלה ביד-שכור ומשל בפי כסילים br
10 י רב מחולל-כל ושכר כסיל ושכר עברים br
11 יא ככלב שב על-קאו-- כסיל שונה באולתו br
12 יב ראית--איש חכם בעיניו תקוה לכסיל ממנו br
13 יג אמר עצל שחל בדרך ארי בין הרחבות br
14 יד הדלת תסוב על-צירה ועצל על-מטתו br
15 טו טמן עצל ידו בצלחת נלאה להשיבה אל-פיו br
16 טז חכם עצל בעיניו-- משבעה משיבי טעם br
17 יז מחזיק באזני-כלב-- עבר מתעבר על-ריב לא-לו br
18 יח כמתלהלה הירה זקים-- חצים ומות br
19 יט כן-איש רמה את-רעהו ואמר הלא-משחק אני br
20 כ באפס עצים תכבה-אש ובאין נרגן ישתק מדון br
21 כא פחם לגחלים ועצים לאש ואיש מדונים (מדינים) לחרחר-ריב
22 כב דברי נרגן כמתלהמים והם ירדו חדרי-בטן br
23 כג כסף סיגים מצפה על-חרש-- שפתים דלקים ולב-רע br
24 כד בשפתו ינכר שונא ובקרבו ישית מרמה br
25 כה כי-יחנן קולו אל-תאמן-בו כי שבע תועבות בלבו br
26 כו תכסה שנאה במשאון תגלה רעתו בקהל br
27 כז כרה-שחת בה יפול וגולל אבן אליו תשוב br
28 כח לשון-שקר ישנא דכיו ופה חלק יעשה מדחה