1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -
2 Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
3 Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -
4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -
5 Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -
6 Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -
7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -
8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -
9 Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -
10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -
11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -
12 Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -
13 Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -
14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -
15 Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -
16 La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -
17 Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -
18 Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -
19 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -
20 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -
21 Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -
22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -
23 Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -
24 Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -
25 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -
26 Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -
27 Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -
28 Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.
1 א טוב פת חרבה ושלוה-בה-- מבית מלא זבחי-ריב br
2 ב עבד-משכיל--ימשל בבן מביש ובתוך אחים יחלק נחלה br
3 ג מצרף לכסף וכור לזהב ובחן לבות יהוה br
4 ד מרע מקשיב על-שפת-און שקר מזין על-לשון הות br
5 ה לעג לרש חרף עשהו שמח לאיד לא ינקה br
6 ו עטרת זקנים בני בנים ותפארת בנים אבותם br
7 ז לא-נאוה לנבל שפת-יתר אף כי-לנדיב שפת-שקר br
8 ח אבן-חן השחד בעיני בעליו אל-כל-אשר יפנה ישכיל br
9 ט מכסה-פשע מבקש אהבה ושנה בדבר מפריד אלוף br
10 י תחת גערה במבין-- מהכות כסיל מאה br
11 יא אך-מרי יבקש-רע ומלאך אכזרי ישלח-בו br
12 יב פגוש דב שכול באיש ואל-כסיל באולתו br
13 יג משיב רעה תחת טובה-- לא-תמיש (תמוש) רעה מביתו br
14 יד פוטר מים ראשית מדון ולפני התגלע הריב נטוש br
15 טו מצדיק רשע ומרשיע צדיק-- תועבת יהוה גם-שניהם br
16 טז למה-זה מחיר ביד-כסיל-- לקנות חכמה ולב-אין br
17 יז בכל-עת אהב הרע ואח לצרה יולד br
18 יח אדם חסר-לב תוקע כף ערב ערבה לפני רעהו br
19 יט אהב פשע אהב מצה מגביה פתחו מבקש-שבר br
20 כ עקש-לב לא ימצא-טוב ונהפך בלשונו יפול ברעה br
21 כא ילד כסיל לתוגה לו ולא-ישמח אבי נבל br
22 כב לב שמח ייטיב גהה ורוח נכאה תיבש-גרם br
23 כג שחד מחק רשע יקח-- להטות ארחות משפט br
24 כד את-פני מבין חכמה ועיני כסיל בקצה-ארץ br
25 כה כעס לאביו בן כסיל וממר ליולדתו br
26 כו גם ענוש לצדיק לא-טוב-- להכות נדיבים על-ישר br
27 כז חושך אמריו יודע דעת וקר- (יקר-) רוח איש תבונה br
28 כח גם אויל מחריש חכם יחשב אטם שפתיו נבון