1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Pînă cînd, Doamne, mă vei uita neîncetat? Pînă cînd Îţi vei ascunde Faţa de mine?2 Pînă cînd voi avea sufletul plin de griji, şi inima plină de necazuri în fiecare zi? Pînă cînd se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?3 Priveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Dă lumină ochilor mei, ca să n'adorm somnul morţii,4 ca să nu zică vrăjmaşul meu: ,,L-am biruit!`` Şi să nu se bucure protivnicii mei, cînd mă clatin.5 Eu am încredere în bunătătea Ta, sînt cu inima veselă, din pricina mîntuirii Tale:6 cînt Domnului, căci mi -a făcut bine!

1 To the chief music-maker. A Psalm. Of David. Will you for ever put me out of your memory, O Lord? will your face for ever be turned away from me?2 How long is my soul to be in doubt, with sorrow in my heart all the day? how long will he who is against me be given power over me?3 Let my voice come before you, and give me an answer, O Lord my God; let your light be shining on me, so that the sleep of death may not overtake me;4 And he who is against me may not say, I have overcome him; and those who are troubling me may not be glad when I am moved.5 But I have had faith in your mercy; my heart will be glad in your salvation.6 I will make a song to the Lord, because he has given me my reward.