1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
2 pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
4 Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
5 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
6 Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
7 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
10 Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
12 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
13 Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
14 Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
15 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
16 şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
17 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
18 căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
20 Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
22 Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
23 Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
24 Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
26 Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
27 Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
28 Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
29 Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
30 Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
35 ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``
1 Si tu es à table avec un grand, Fais attention à ce qui est devant toi;
2 Mets un couteau à ta gorge, Si tu as trop d'avidité.
3 Ne convoite pas ses friandises: C'est un aliment trompeur.
4 Ne te tourmente pas pour t'enrichir, N'y applique pas ton intelligence.
5 Veux-tu poursuivre du regard ce qui va disparaître? Car la richesse se fait des ailes, Et comme l'aigle, elle prend son vol vers les cieux.
6 Ne mange pas le pain de celui dont le regard est malveillant, Et ne convoite pas ses friandises;
7 Car il est comme les pensées de son âme. Mange et bois, te dira-t-il; Mais son coeur n'est point avec toi.
8 Tu vomiras le morceau que tu as mangé, Et tu auras perdu tes propos agréables.
9 Ne parle pas aux oreilles de l'insensé, Car il méprise la sagesse de tes discours.
10 Ne déplace pas la borne ancienne, Et n'entre pas dans le champ des orphelins;
11 Car leur vengeur est puissant: Il défendra leur cause contre toi.
12 Ouvre ton coeur à l'instruction, Et tes oreilles aux paroles de la science.
13 N'épargne pas la correction à l'enfant; Si tu le frappes de la verge, il ne mourra point.
14 En le frappant de la verge, Tu délivres son âme du séjour des morts.
15 Mon fils, si ton coeur est sage, Mon coeur à moi sera dans la joie;
16 Mes entrailles seront émues d'allégresse, Quand tes lèvres diront ce qui est droit.
17 Que ton coeur n'envie point les pécheurs, Mais qu'il ait toujours la crainte de l'Eternel;
18 Car il est un avenir, Et ton espérance ne sera pas anéantie.
19 Ecoute, mon fils, et sois sage; Dirige ton coeur dans la voie droite.
20 Ne sois pas parmi les buveurs de vin, Parmi ceux qui font excès des viandes:
21 Car l'ivrogne et celui qui se livre à des excès s'appauvrissent, Et l'assoupissement fait porter des haillons.
22 Ecoute ton père, lui qui t'a engendré, Et ne méprise pas ta mère, quand elle est devenue vieille.
23 Acquiers la vérité, et ne la vends pas, La sagesse, l'instruction et l'intelligence.
24 Le père du juste est dans l'allégresse, Celui qui donne naissance à un sage aura de la joie.
25 Que ton père et ta mère se réjouissent, Que celle qui t'a enfanté soit dans l'allégresse!
26 Mon fils, donne-moi ton coeur, Et que tes yeux se plaisent dans mes voies.
27 Car la prostituée est une fosse profonde, Et l'étrangère un puits étroit.
28 Elle dresse des embûches comme un brigand, Et elle augmente parmi les hommes le nombre des perfides.
29 Pour qui les ah? pour qui les hélas? Pour qui les disputes? pour qui les plaintes? Pour qui les blessures sans raison? pour qui les yeux rouges?
30 Pour ceux qui s'attardent auprès du vin, Pour ceux qui vont déguster du vin mêlé.
31 Ne regarde pas le vin qui paraît d'un beau rouge, Qui fait des perles dans la coupe, Et qui coule aisément.
32 Il finit par mordre comme un serpent, Et par piquer comme un basilic.
33 Tes yeux se porteront sur des étrangères, Et ton coeur parlera d'une manière perverse.
34 Tu seras comme un homme couché au milieu de la mer, Comme un homme couché sur le sommet d'un mât:
35 On m'a frappé,... je n'ai point de mal!... On m'a battu,... je ne sens rien!... Quand me réveillerai-je?... J'en veux encore!