1 And on the first day of the week Mary of Magdala comes in early morn to the tomb, while it was still dark, and sees the stone taken away from the tomb. 2 She runs therefore and comes to Simon Peter, and to the other disciple, to whom Jesus was attached, and says to them, They have taken away the Lord out of the tomb, and we know not where they have laid him. 3 Peter therefore went forth, and the other disciple, and came to the tomb. 4 And the two ran together, and the other disciple ran forward faster than Peter, and came first to the tomb, 5 and stooping down he sees the linen cloths lying; he did not however go in. 6 Simon Peter therefore comes, following him, and entered into the tomb, and sees the linen cloths lying, 7 and the handkerchief which was upon his head, not lying with the linen cloths, but folded up in a distinct place by itself. 8 Then entered in therefore the other disciple also who came first to the tomb, and he saw and believed; 9 for they had not yet known the scripture, that he must rise from among the dead. 10 The disciples therefore went away again to their own home.

11 But Mary stood at the tomb weeping without. As therefore she wept, she stooped down into the tomb, 12 and beholds two angels sitting in white garments, one at the head and one at the feet, where the body of Jesus had lain. 13 And they say to her, Woman, why dost thou weep? She says to them, Because they have taken away my Lord, and I know not where they have laid him. 14 Having said these things she turned backward and beholds Jesus standing there, and knew not that it was Jesus. 15 Jesus says to her, Woman, why dost thou weep? Whom seekest thou? She, supposing that it was the gardener, says to him, Sir, if thou hast borne him hence, tell me where thou hast laid him, and I will take him away. 16 Jesus says to her, Mary. She, turning round, says to him in Hebrew, Rabboni, which means Teacher. 17 Jesus says to her, Touch me not, for I have not yet ascended to my Father; but go to my brethren and say to them, I ascend to my Father and your Father, and to my God and your God. 18 Mary of Magdala comes bringing word to the disciples that she had seen the Lord, and that he had said these things to her.

19 When therefore it was evening on that day, which was the first day of the week, and the doors shut where the disciples were, through fear of the Jews, Jesus came and stood in the midst, and says to them, Peace be to you. 20 And having said this, he shewed to them his hands and his side. The disciples rejoiced therefore, having seen the Lord. 21 Jesus said therefore again to them, Peace be to you: as the Father sent me forth, I also send you. 22 And having said this, he breathed into them, and says to them, Receive the Holy Spirit: 23 whose soever sins ye remit, they are remitted to them; whose soever sins ye retain, they are retained. 24 But Thomas, one of the twelve, called Didymus, was not with them when Jesus came. 25 The other disciples therefore said to him, We have seen the Lord. But he said to them, Unless I see in his hands the mark of the nails, and put my finger into the mark of the nails, and put my hand into his side, I will not believe.

26 And eight days after, his disciples were again within, and Thomas with them. Jesus comes, the doors being shut, and stood in the midst and said, Peace be to you. 27 Then he says to Thomas, Bring thy finger here and see my hands; and bring thy hand and put it into my side; and be not unbelieving, but believing. 28 Thomas answered and said to him, My Lord and my God. 29 Jesus says to him, Because thou hast seen me thou hast believed: blessed they who have not seen and have believed. 30 Many other signs therefore also Jesus did before his disciples, which are not written in this book; 31 but these are written that ye may believe that Jesus is the Christ, the Son of God, and that believing ye might have life in his name.

1 În ziua*Mat. 28:1.Marcu 16:1.Luca 24:1. dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineață la mormânt, pe când era încă întuneric, și a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt. 2 A alergat la Simon Petru și la celălalt*Cap. 13:23;19:26;21:7,20,24. ucenic, pe care-l iubea Isus, și le-a zis: „Au luat pe Domnul din mormânt și nu știu unde L-au pus." 3 Petru*Luca 24:12. și celălalt ucenic au ieșit și au plecat spre mormânt. 4 Au început să alerge amândoi împreună. Dar celălalt ucenic alerga mai repede decât Petru și a ajuns cel dintâi la mormânt. 5 S-a plecat și s-a uitat înăuntru, a văzut fâșiile*Cap. 19:40. de pânză jos, dar n-a intrat. 6 Simon Petru, care venea după el, a ajuns și el, a intrat în mormânt și a văzut fâșiile de pânză jos. 7 Iar ștergarul*Cap. 11:44., care fusese pus pe capul lui Isus, nu era cu fâșiile de pânză, ci făcut sul și pus într-un alt loc, singur. 8 Atunci, celălalt ucenic, care ajunsese cel dintâi la mormânt, a intrat și el; și a văzut și a crezut. 9 Căci tot nu pricepeau că, după Scriptură*Ps. 16:10.Fapte 2:25-31;13:34,35., Isus trebuia să învieze din morți. 10 Apoi, ucenicii s-au întors acasă.

11 Dar*Marcu 16:5. Maria ședea afară lângă mormânt și plângea. Pe când plângea, s-a plecat să se uite în mormânt. 12 Și a văzut doi îngeri în alb șezând în locul unde fusese culcat trupul lui Isus; unul la cap și altul la picioare. 13 „Femeie", i-au zis ei, „pentru ce plângi?" Ea le-a răspuns: „Pentru că au luat pe Domnul meu și nu știu unde L-au pus." 14 După ce*Mat. 28:9.Marcu 16:9. a zis aceste vorbe, s-a întors și a văzut pe Isus stând acolo în picioare, dar nu știa că este Isus. 15 „Femeie", i-a zis Isus, „de ce plângi? Pe cine cauți?" Ea a crezut că este grădinarul și I-a zis: „Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus și mă voi duce să-L iau." 16 Isus i-a zis: „Marie!" Ea s-a întors și I-a zis în evreiește: „Rabuni!", adică „Învățătorule!" 17 „Nu Mă ține", i-a zis Isus, „căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Ci du-te la frații*Luca 24:16,31. Cap. 21:4.Mei și spune-le că Mă*Ps. 22:22.Mat. 28:10.Rom. 8:29.Evr. 2:11.sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru, la Dumnezeul*Cap. 16:28.Meu și Dumnezeul vostru."18 Maria Magdalena s-a*Efes. 1:17. dus și a vestit ucenicilor că a văzut pe Domnul și că i-a spus aceste lucruri.

19 În*Mat. 28:10.Luca 24:10. seara aceleiași zile, cea dintâi a săptămânii, pe când ușile locului unde erau adunați ucenicii erau încuiate de frica iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor și le-a zis: „Pace vouă!"20 Și după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mâinile și coasta Sa. Ucenicii*Marcu 16:14.Luca 24:36.1 Cor. 15:5. s-au bucurat când au văzut pe Domnul. 21 Isus*Cap. 16:22. le-a zis din nou: „Pace vouă! Cum*Mat. 28:18. Cap. 17:18,19.2 Tim. 2:2.Evr. 3:1.M-a trimis pe Mine Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi."22 După aceste vorbe, a suflat peste ei și le-a zis: „Luați Duh Sfânt!23 Celor ce*Mat. 16:19;18:18.le veți ierta păcatele vor fi iertate și celor ce le veți ține vor fi ținute."

24 Toma, zis*Cap. 11:16. Geamăn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Isus. 25 Ceilalți ucenici i-au zis deci: „Am văzut pe Domnul!" Dar el le-a răspuns: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede." 26 După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăși în casă și era și Toma împreună cu ei. Pe când erau ușile încuiate, a venit Isus, a stat în mijloc și le-a zis: „Pace vouă!"27 Apoi a zis lui Toma: „Adu-ți*1 Ioan 1:1.degetul încoace și uită-te la mâinile Mele și adu-ți mâna și pune-o în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios."28 Drept răspuns, Toma I-a zis: „Domnul meu și Dumnezeul meu!" 29 „Tomo", i-a zis Isus, „pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice*2 Cor. 5:7.1 Pet. 1:8.de cei ce n-au văzut, și au crezut."

30 Isus a mai făcut înaintea ucenicilor Săi multe*Cap. 21:25. alte semne, care nu sunt scrise în cartea aceasta. 31 Dar*Luca 1:4. lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeți că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; și*Cap. 8:15,16;5:24.1 Pet. 1:8,9., crezând, să aveți viața în Numele Lui.