1 When therefore the Lord knew that the Pharisees had heard that Jesus makes and baptises more disciples than John 2 (however, Jesus himself did not baptise, but his disciples), 3 he left Judaea and went away again unto Galilee.
4 And he must needs pass through Samaria. 5 He comes therefore to a city of Samaria called Sychar, near to the land which Jacob gave to his son Joseph. 6 Now a fountain of Jacob’s was there; Jesus therefore, being wearied with the way he had come, sat just as he was at the fountain. It was about the sixth hour. 7 A woman comes out of Samaria to draw water. Jesus says to her, Give me to drink 8 (for his disciples had gone away into the city that they might buy provisions). 9 The Samaritan woman therefore says to him, How dost thou, being a Jew, ask to drink of me who am a Samaritan woman? for Jews have no intercourse with Samaritans. 10 Jesus answered and said to her, If thou knewest the gift of God, and who it is that says to thee, Give me to drink, thou wouldest have asked of him, and he would have given thee living water. 11 The woman says to him, Sir, thou hast nothing to draw with, and the well is deep: whence then hast thou the living water? 12 Art thou greater than our father Jacob, who gave us the well, and drank of it himself, and his sons, and his cattle? 13 Jesus answered and said to her, Every one who drinks of this water shall thirst again; 14 but whosoever drinks of the water which I shall give him shall never thirst for ever, but the water which I shall give him shall become in him a fountain of water, springing up into eternal life. 15 The woman says to him, Sir, give me this water, that I may not thirst nor come here to draw. 16 Jesus says to her, Go, call thy husband, and come here. 17 The woman answered and said, I have not a husband. Jesus says to her, Thou hast well said, I have not a husband; 18 for thou hast had five husbands, and he whom now thou hast is not thy husband: this thou hast spoken truly. 19 The woman says to him, Sir, I see that thou art a prophet. 20 Our fathers worshipped in this mountain, and ye say that in Jerusalem is the place where one must worship. 21 Jesus says to her, Woman, believe me, the hour is coming when ye shall neither in this mountain nor in Jerusalem worship the Father. 22 Ye worship ye know not what; we worship what we know, for salvation is of the Jews. 23 But the hour is coming and now is, when the true worshippers shall worship the Father in spirit and truth; for also the Father seeks such as his worshippers. 24 God is a spirit; and they who worship him must worship him in spirit and truth. 25 The woman says to him, I know that Messias is coming, who is called Christ; when he comes he will tell us all things. 26 Jesus says to her, I who speak to thee am he.
27 And upon this came his disciples, and wondered that he spoke with a woman; yet no one said, What seekest thou? or, Why speakest thou with her? 28 The woman then left her waterpot and went away into the city, and says to the men, 29 Come, see a man who told me all things I had ever done: is not he the Christ? 30 They went out of the city and came to him. 31 But meanwhile the disciples asked him saying, Rabbi, eat. 32 But he said to them, I have food to eat which ye do not know. 33 The disciples therefore said to one another, Has any one brought him anything to eat? 34 Jesus says to them, My food is that I should do the will of him that has sent me, and that I should finish his work. 35 Do not ye say, that there are yet four months and the harvest comes? Behold, I say to you, Lift up your eyes and behold the fields, for they are already white to harvest. 36 He that reaps receives wages and gathers fruit unto life eternal, that both he that sows and he that reaps may rejoice together. 37 For in this is verified the true saying, It is one who sows and another who reaps. 38 I have sent you to reap that on which ye have not laboured; others have laboured, and ye have entered into their labours. 39 But many of the Samaritans of that city believed on him because of the word of the woman who bore witness, He told me all things that I had ever done. 40 When therefore the Samaritans came to him they asked him to abide with them, and he abode there two days. 41 And more a great deal believed on account of his word; 42 and they said to the woman, It is no longer on account of thy saying that we believe, for we have heard him ourselves, and we know that this is indeed the Saviour of the world.
43 But after the two days he went forth thence and went away into Galilee, 44 for Jesus himself bore witness that a prophet has no honour in his own country. 45 When therefore he came into Galilee, the Galileans received him, having seen all that he had done in Jerusalem during the feast, for they also went to the feast. 46 He came therefore again to Cana of Galilee, where he made the water wine. And there was a certain courtier in Capernaum whose son was sick. 47 He, having heard that Jesus had come out of Judaea into Galilee, went to him and asked him that he would come down and heal his son, for he was about to die. 48 Jesus therefore said to him, Unless ye see signs and wonders ye will not believe. 49 The courtier says to him, Sir, come down ere my child die. 50 Jesus says to him, Go, thy son lives. And the man believed the word which Jesus said to him, and went his way. 51 But already, as he was going down, his servants met him and brought him word saying, Thy child lives. 52 He inquired therefore from them the hour at which he got better. And they said to him, Yesterday at the seventh hour the fever left him. 53 The father therefore knew that it was in that hour in which Jesus said to him, Thy son lives; and he believed, himself and his whole house. 54 This second sign again did Jesus, being come out of Judaea into Galilee.
1 Domnul a aflat că fariseii au auzit că El face și boteazăCap. 3:22,26. mai mulți ucenici decât Ioan. 2 Însă Isus nu boteza El Însuși, ci ucenicii Lui. 3 Atunci a părăsit Iudeea și S-a întors în Galileea. 4 Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria, 5 a ajuns lângă o cetate din ținutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul peGen. 33:19;48:22.Ios. 24:32. care-l dăduse Iacov fiului său Iosif. 6 Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, ședea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al șaselea. 7 A venit o femeie din Samaria să scoată apă. „Dă-Mi să beau", i-a zis Isus. 8 Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de-ale mâncării. 9 Femeia samariteancă I-a zis: „Cum? Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?" Iudeii2 Împ. 17:24.Luca 9:52,53.Fapte 10:28., în adevăr, n-au legături cu samaritenii. 10 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și cine este Cel ce-ți zice: ‘Dă-Mi să beau!’, tu singură ai fi cerut să bei, și El ți-ar fi dat apăIs. 12:3;44:3.Ier. 2:13.Zah. 13:1;14:8.vie."11 „Doamne", I-a zis femeia, „n-ai cu ce să scoți apă, și fântâna este adâncă, de unde ai putea să ai dar această apă vie? 12 Ești Tu oare mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta și a băut din ea el însuși și feciorii lui și vitele lui?" 13 Isus i-a răspuns: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăși sete.14 Dar oricuiCap. 6:35,58.va bea din apa pe care i-o voi da Eu în veac nu-i va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da Eu seCap. 7:38.va preface în el într-un izvor de apă, care va țâșni în viața veșnică."15 „Doamne", I-a zisCap. 6:34;17:2,3.Rom. 6:23.1 Ioan 5:20. femeia, „dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot." 16 „Du-te", i-a zis Isus, „de cheamă pe bărbatul tău și vino aici."17 Femeia I-a răspuns: „N-am bărbat." Isus i-a zis: „Bine ai zis că n-ai bărbat.18 Pentru că cinci bărbați ai avut; și acela pe care-l ai acum nu-ți este bărbat. Aici ai spus adevărul."19 „Doamne", I-a zis femeia, „vădLuca 7:16;24:19. Cap. 6:14;7:40. că ești proroc. 20 Părinții noștri s-au închinat pe muntele acestaJud. 9:7.; și voi ziceți că în IerusalimDeut. 12:5,11.1 Împ. 9:3.2 Cron. 7:12. este locul unde trebuie să se închine oamenii." 21 „Femeie", i-a zis Isus, „crede-Mă că vine ceasul cândMal. 1:11.1 Tim. 2:8.nu vă veți închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.22 Voi vă închinați la ce2 Împ. 17:29.nu cunoașteți, noi ne închinăm la ce cunoaștem, căciIs. 2:3.Luca 24:47.Rom. 9:4,5.mântuirea vine de la iudei.23 Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui în duhFilip. 3:3.șiCap. 1:17.în adevăr, fiindcă astfel de închinători dorește și Tatăl.24 Dumnezeu2 Cor. 3:17.este Duh; și cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh și în adevăr."25 „Știu", I-a zis femeia, „că are să vină Mesia (căruia I se zice Hristos); când va veni El, are să neVers. 29. spună toate lucrurile." 26 Isus i-a zis: „EuMat. 26:63,64.Marcu 14:61,62. Cap. 9:37., cel care vorbesc cu tine, sunt Acela."
27 Atunci au venit ucenicii Lui și se mirau că vorbea cu o femeie. Totuși niciunul nu I-a zis: „Ce cauți?" sau „Despre ce vorbești cu ea?" 28 Atunci, femeia și-a lăsat găleata, s-a dus în cetate și a zis oamenilor: 29 „Veniți de vedeți un om care mi-a spusVers. 25. tot ce am făcut. Nu cumva este acesta Hristosul?" 30 Ei au ieșit din cetate și veneau spre El. 31 În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănânce și ziceau: „Învățătorule, mănâncă!" 32 Dar El le-a zis: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoașteți."33 Ucenicii au început să-și zică deci unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?" 34 Isus le-a zis: „MâncareaIov 23:12. Cap. 6:38;17:4; 19:30.Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui.35 Nu ziceți voi că mai sunt patru luni până la seceriș? Iată, Eu vă spun: Ridicați-vă ochii și priviți holdele, careMat. 9:37.Luca 10:2.sunt albe acum, gata pentru seceriș.36 CineDan. 12:3.seceră primește o plată și strânge rod pentru viața veșnică, pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure în același timp.37 Căci, în această privință, este adevărată zicerea: ‘Unul seamănă, iar altul seceră.’38 Eu v-am trimis să secerați acolo unde nu voi v-ați ostenit; alții s-au ostenit, și voi ați intrat în osteneala lor."39 Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricinaVers. 29. mărturiei femeii, care zicea: „Mi-a spus tot ce am făcut." 40 Când au venit samaritenii la El, L-au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile. 41 Mult mai mulți au crezut în El din pricina cuvintelor Lui. 42 Și ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înșineCap. 17:8.1 Ioan 4:14. și știm că Acesta este în adevăr Hristosul, Mântuitorul lumii."
43 După aceste două zile, Isus a plecat de acolo ca să se ducă în Galileea. 44 CăciMat. 13:57.Marcu 6:1.Luca 4:24. El Însuși spusese că un proroc nu este prețuit în patriaCap. 2:23;3:2. sa. 45 Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căciDeut. 16:16. fuseseră și ei la praznic. 46 Isus S-a întors deci în Cana din Galileea, undeCap. 2:1,11. prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaș împărătesc al cărui fiu era bolnav. 47 Slujbașul acesta a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El și L-a rugat să vină și să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte. 48 Isus i-a zis: „Dacă1 Cor. 1:22.nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți!"49 Slujbașul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuțul meu." 50 „Du-te", i-a zis Isus, „fiul tău trăiește." Și omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus și a pornit la drum. 51 Pe când se cobora el, l-au întâmpinat robii lui și i-au adus vestea că fiul lui trăiește. 52 El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine. Și ei i-au zis: „Ieri, în ceasul al șaptelea, l-au lăsat frigurile." 53 Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: „Fiul tău trăiește." Și a crezut el și toată casa lui. 54 Acesta este iarăși al doilea semn făcut de Isus după ce S-a întors din Iudeea în Galileea.
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)