1 Dopo la morte di Giosuè, i figli d’Israele consultarono l’Eterno, dicendo: "Chi di noi salirà per primo contro i Cananei a muovere loro guerra?". 2 E l’Eterno rispose: "Salirà Giuda; ecco, io ho dato il paese nelle sue mani". 3 Allora Giuda disse a Simeone suo fratello: "Sali con me nel paese che mi è toccato in sorte, e combatteremo contro i Cananei; poi anch’io andrò con te in quello che è toccato a te". E Simeone andò con lui. 4 Giuda dunque salì, e l’Eterno diede nelle loro mani i Cananei e i Ferezei; e sconfissero a Bezec diecimila uomini. 5 E, trovato Adoni-Bezec a Bezec, l’attaccarono, e sconfissero i Cananei e i Ferezei. 6 Adoni-Bezec si diede alla fuga; ma essi lo inseguirono, lo presero, e gli tagliarono i pollici delle mani e gli alluci dei piedi. 7 E Adoni-Bezec disse: "Settanta re, a cui erano stati tagliati i pollici delle mani e gli alluci dei piedi raccoglievano gli avanzi del cibo sotto la mia mensa. Quello che ho fatto io, Dio me lo rende". E lo condussero a Gerusalemme, dove morì. 8 I figli di Giuda attaccarono Gerusalemme, e la presero; passarono gli abitanti a fil di spada e incendiarono la città. 9 Poi i figli di Giuda scesero a combattere contro i Cananei che abitavano la regione montuosa, il meridione e la regione bassa. 10 Giuda marciò contro i Cananei che abitavano a Ebron, (il cui nome era prima Chiriat-Arba) e sconfisse Sesai, Aiman e Talmai. 11 Di là marciò contro gli abitanti di Debir, che prima si chiamava Chiriat-Sefer. 12 E Caleb disse: "A chi batterà Chiriat-Sefer e la prenderà io darò in moglie Acsa, mia figlia". 13 La prese Otniel, figlio di Chenaz, fratello minore di Caleb, e questi gli diede in moglie Acsa sua figlia. 14 Quando lei venne a stare con lui, lo persuase a chiedere un campo a suo padre. Lei scese dall’asino, e Caleb le disse: "Che vuoi?". 15 Lei rispose: "Fammi un dono; perché tu mi hai dato una terra arida, dammi anche delle sorgenti d’acqua". Ed egli le donò le sorgenti superiori e le sorgenti sottostanti. 16 I figli del Cheneo, suocero di Mosè, salirono dalla città delle palme, con i figli di Giuda, nel deserto di Giuda, che è a sud di Arad; andarono e si stabilirono fra il popolo. 17 Poi Giuda partì con Simeone suo fratello, e sconfissero i Cananei che abitavano in Sefat; distrussero interamente la città, che fu chiamata Corma. 18 Giuda prese anche Gaza con il suo territorio, Ascalon con il suo territorio ed Ecron con il suo territorio. 19 L’Eterno fu con Giuda, che scacciò gli abitanti della regione montuosa, ma non poté scacciare gli abitanti della valle, perché avevano dei carri di ferro. 20 E, come Mosè aveva detto, Ebron fu data a Caleb, che scacciò i tre figli di Anac. 21 I figli di Beniamino non scacciarono i Gebusei che abitavano Gerusalemme; e i Gebusei hanno abitato con i figli di Beniamino a Gerusalemme fino a oggi. 22 Anche la casa di Giuseppe salì contro Betel, e l’Eterno fu con loro. 23 La casa di Giuseppe mandò a esplorare Betel, città che prima si chiamava Luz. 24 E gli esploratori videro un uomo che usciva dalla città, e gli dissero: "Insegnaci la via per entrare nella città, e noi ti tratteremo con bontà". 25 Egli insegnò loro la via per entrare nella città, ed essi passarono la città a fil di spada, ma lasciarono andare quell’uomo con tutta la sua famiglia. 26 E quell’uomo andò nel paese degli Ittiti e vi costruì una città, che chiamò Luz: nome che porta anche al giorno d’oggi. 27 Anche Manasse non scacciò gli abitanti di Bet-Sean e delle città del suo territorio, né quelli di Taanac e delle città del suo territorio, né quelli di Dor e delle città del suo territorio, né quelli d’Ibleam e delle città del suo territorio, né quelli di Meghiddo e delle città del suo territorio, essendo i Cananei decisi a restare in quel paese. 28 Però, quando Israele divenne più forte, assoggettò i Cananei a servitù, ma non li scacciò del tutto. 29 Anche Efraim non scacciò i Cananei che abitavano a Ghezer; e i Cananei abitarono in Ghezer in mezzo a Efraim. 30 Zabulon nons scacciò gli abitanti di Chitron, né gli abitanti di Naalol; e i Cananei abitarono in mezzo a Zabulon e furono soggetti a servitù. 31 Ascer non scacciò gli abitanti di Acco, né gli abitanti di Sidone, né quelli di Alab, di Aczib, di Elba, di Afic, di Reob; 32 e i figli di Ascer si stabilirono in mezzo ai Cananei che abitavano il paese, perché non li scacciarono. 33 Neftali non scacciò gli abitanti di Bet-Semes, né gli abitanti di Bet-Anat, e si stabilì in mezzo ai Cananei che abitavano il paese; ma gli abitanti di Bet-Semes e di Bet-Anat furono da loro sottoposti a servitù. 34 Gli Amorei respinsero i figli di Dan nella regione montuosa e non li lasciarono scendere nella valle. 35 Gli Amorei si mostrarono decisi a restare ad Ar-Cheres, ad Aialon e a Saalbim; ma la mano della casa di Giuseppe si aggravò su loro tanto che furono soggetti a servitù. 36 E il confine degli Amorei si estendeva dalla salita di Acrabbim, andando da Sela, e su verso il nord.
1 După moartea lui Iosua, copiii lui Israel au întrebatNum. 27:21. Cap. 20:18. pe Domnul și au zis: „Cine dintre noi să se suie întâi împotriva canaaniților, ca să pornească lupta cu ei?" 2 Domnul a răspuns: „IudaGen. 49:8. să se suie; iată că am dat țara în mâinile lui." 3 Și Iuda a zis fratelui său Simeon: „Suie-te împreună cu mine în țara care mi-a căzut la sorți și să luptăm împotriva canaaniților și voi mergeVers. 17. și eu cu tine în țara care ți-a căzut la sorți." Și Simeon s-a dus cu el. 4 Iuda s-a suit și Domnul a dat pe canaaniți și pe fereziți în mâinile lor; au ucis zece mii de oameni la Bezec1 Sam. 11:8.. 5 Au găsit pe Adoni-Bezec la Bezec; au pornit lupta împotriva lui și au bătut pe canaaniți și fereziți. 6 Adoni-Bezec a luat fuga, dar ei l-au urmărit și l-au prins și i-au tăiat degetele cele mari de la mâini și de la picioare. 7 Adoni-Bezec a zis: „Șaptezeci de împărați, cu degetele cele mari de la mâini și de la picioare tăiate, strângeau mâncare sub masa mea; Dumnezeu îmi răsplătește și mieLev. 24:19.1 Sam. 15:33.Iac. 2:13. cum am făcut." L-au dus la Ierusalim și a murit acolo. 8 FiiiIos. 15:63. lui Iuda au pornit lupta împotriva Ierusalimului și l-au luat; l-au trecut prin ascuțișul sabiei și au dat foc cetății. 9 FiiiIos. 10:36;11:21;15:13. lui Iuda s-au coborât apoi ca să bată pe canaaniți, care locuiau muntele, ținutul de miazăzi și câmpia. 10 Iuda a pornit împotriva canaaniților care locuiau la Hebron, numit mai înainte Chiriat-ArbaIos. 14:15;15:13,14., și a bătut pe Șeșai, pe Ahiman și pe Talmai. 11 De acoloIos. 15:15. a pornit împotriva locuitorilor Debirului: Debirul se numea mai înainte Chiriat-Sefer. 12 CalebIos. 15:16,17. a zis: „Voi da pe fiică-mea Acsa de nevastă cui va bate Chiriat-Seferul și-l va lua." 13 Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel maiCap. 3:9. mic al lui Caleb, a pus mâna pe cetate; și Caleb i-a dat de nevastă pe fiică-sa Acsa. 14 CândIos. 15:18,19. a intrat ea la Otniel, l-a îndemnat să ceară un ogor de la tatăl ei. Ea s-a coborât de pe măgar; și Caleb i-a zis: „Ce vrei?" 15 Ea i-a răspuns: „Dă-mi un darGen. 33:11., căci mi-ai dat un pământ secetos; dă-mi și izvoare de apă." Și Caleb i-a dat izvoarele de sus și izvoarele de jos. 16 FiiiCap. 4:11,17.1 Sam. 15:6.1 Cron. 2:55.Ier. 35:2. Chenitului, socrul lui Moise, s-au suit din Cetatea FinicilorDeut. 34:3., împreună cu fiii lui Iuda, în pustia lui Iuda la miazăzi de AradNum. 21:1. și s-au dusNum. 10:32. de s-au așezat între popor. 17 IudaVers. 3. a pornit cu fratele său Simeon și au bătut pe canaaniții care locuiau la Țefat; au nimicit cetatea cu desăvârșire și au numit-o HormaNum. 21:3.Ios. 19:4.(Nimicire). 18 Iuda a mai pus mâna pe GazaIos. 11:22. și pe ținutul ei, pe Ascalon și pe ținutul lui și pe Ecron și pe ținutul lui. 19 DomnulVers. 2.2 Împ. 18:7. a fost cu Iuda; și Iuda a pus stăpânire pe munte, dar n-a putut să izgonească pe locuitorii din câmpie, pentru că aveau careIos. 17:16,18. de fier. 20 Au datNum. 14:24.Deut. 1:36.Ios. 14:9,13;15:13,14. Hebronul lui Caleb, cum spusese Moise, și el a izgonit de acolo pe cei trei fii ai lui Anac.
21 FiiiIos. 15:63;18:28. lui Beniamin n-au izgonit pe iebusiții care locuiau la Ierusalim, și iebusiții au locuit în Ierusalim cu fiii lui Beniamin până în ziua de azi. 22 Casa lui Iosif s-a suit și ea împotriva Betelului, și DomnulVers. 19. a fost cu ei. 23 Cei din casa lui Iosif au iscoditIos. 2:1;7:2. Cap. 18:2. Betelul, care mai înainte se chema LuzGen. 28:19.. 24 Străjerii au văzut pe un om ieșind din cetate și i-au zis: „Arată-ne pe unde putem intra în cetate și vom avea milăIos. 2:12,14. de tine." 25 El le-a arătat pe unde ar putea să intre în cetate. Și au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei, dar pe omul acela l-au lăsat să plece cu toată familia lui. 26 Omul acela s-a dus în țara hetiților; a zidit o cetate și i-a pus numele Luz, nume pe care l-a purtat până în ziua de azi. 27 ManaseIos. 17:11,12,13. n-a izgonit nici el pe locuitorii din Bet-Șean și din satele dimprejurul lui, din Taanac și satele lui, din Dor și satele dimprejurul lui, din Ibleam și satele dimprejurul lui, din Meghido și satele dimprejurul lui, așa încât canaaniții au izbutit să rămână în țara aceasta. 28 Când Israel a fost destul de tare, a supus pe canaaniți la un bir, dar nu i-a izgonit. 29 EfraimIos. 16:10.1 Împ. 9:16. n-a izgonit pe canaaniții care locuiau la Ghezer și canaaniții au locuit în mijlocul lui Efraim la Ghezer. 30 Zabulon n-a izgonit nici el pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din NahalolIos. 19:15., și canaaniții au locuit în mijlocul lui Zabulon, dar au fost supuși la un bir. 31 Nici AșerIos. 19:24-30. n-a izgonit pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, nici pe cei din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afic și din Rehob, 32 și așerițiiPs. 106:34,35. au locuit în mijlocul canaaniților, locuitorii țării, căci nu i-au izgonit. 33 NeftaliIos. 19:38. n-a izgonit pe locuitorii din Bet-Șemeș, nici pe locuitorii din Bet-Anat și a locuitVers. 32. în mijlocul canaaniților, locuitorii țării, dar locuitorii din Bet-Șemeș și din Bet-Anat au fost supuși la un birVers. 30.. 34 Amoriții au dat înapoi în munte pe fiii lui Dan și nu i-au lăsat să se coboare în câmpie. 35 Amoriții au izbutit să rămână la Har-Heres, la AialonIos. 19:42. și la Șaalbim, dar mâna casei lui Iosif a apăsat asupra lor și au fost supuși la un bir. 36 Ținutul amoriților se întindea de la suișulNum. 34:4.Ios. 15:3. Acrabim, de la Sela, și în sus.