1 Ma i figli d’Israele fecero ciò che è male agli occhi dell’Eterno, e l’Eterno li diede nelle mani di Madian per sette anni. 2 La mano di Madian fu potente contro Israele; e, per la paura dei Madianiti, i figli d’Israele si fecero quelle caverne che sono nei monti, e delle spelonche e dei forti. 3 Quando Israele aveva seminato, i Madianiti con gli Amalechiti e con i figli dell’oriente salivano contro di lui, 4 si accampavano contro gli Israeliti, distruggevano tutti i prodotti del paese fin verso Gaza, e non lasciavano in Israele né viveri, né pecore, né buoi, né asini. 5 Poiché salivano con le loro greggi e con le loro tende, e arrivavano come una moltitudine di cavallette; essi e i loro cammelli erano innumerevoli, e venivano nel paese per devastarlo. 6 Israele dunque fu ridotto in grande miseria a causa di Madian, e i figli d’Israele gridarono all’Eterno. 7 E avvenne che, quando i figli d’Israele ebbero gridato all’Eterno a causa di Madian, 8 l’Eterno mandò ai figli d’Israele un profeta, che disse loro: "Così dice l’Eterno, l’Iddio d’Israele: ‘Io vi feci salire dall’Egitto e vi trassi fuori dalla casa di schiavitù; 9 vi liberai dalla mano degli Egiziani e dalla mano di tutti quelli che vi opprimevano; li scacciai davanti a voi, vi diedi il loro paese, e vi dissi: 10 Io sono l’Eterno, il vostro Dio; non adorate gli dèi degli Amorei nel paese dei quali abitate; ma voi non avete dato ascolto alla mia voce’". 11 Poi venne l’angelo dell’Eterno e si sedette sotto il terebinto d’Ofra, che apparteneva a Ioas, Abiezerita; e Gedeone, figlio di Ioas, batteva il grano nello strettoio, per metterlo al sicuro dai Madianiti. 12 L’angelo dell’Eterno gli apparve e gli disse: "L’Eterno è con te, o uomo forte e valoroso!". 13 E Gedeone gli rispose: "Ahimè, signor mio, se l’Eterno è con noi, perché ci è avvenuto tutto questo? e dove sono tutte quelle sue meraviglie che i nostri padri ci hanno narrato dicendo: ‘L’Eterno non ci trasse forse fuori dall’Egitto?’. Ma ora l’Eterno ci ha abbandonato e ci ha dato nelle mani di Madian". 14 Allora l’Eterno si rivolse a lui, e gli disse: "Va’ con questa tua forza, e salva Israele dalla mano di Madian; non sono io che ti mando?". 15 Ed egli a lui: "Ah, signor mio, con che salverò io Israele? Ecco, la mia famiglia è la più povera di Manasse, e io sono il più piccolo nella casa di mio padre". 16 L’Eterno gli disse: "Perché io sarò con te, tu sconfiggerai i Madianiti come se fossero un uomo solo". 17 E Gedeone a lui: "Se ho trovato grazia agli occhi tuoi, dammi un segno che sei proprio tu che mi parli. 18 Ti prego, non te ne andare di qui prima che io torni da te, ti porti la mia offerta, e te la metta davanti". E l’Eterno disse: "Aspetterò finché tu ritorni". 19 Allora Gedeone entrò in casa, preparò un capretto e, con un efa di farina, fece delle focacce azzime; mise la carne in un canestro, il brodo in una pentola, gli portò tutto sotto il terebinto, e glielo offrì. 20 E l’angelo di Dio gli disse: "Prendi la carne e le focacce azzime, mettile su questa roccia, e versaci su il brodo". Ed egli fece così. 21 Allora l’angelo dell’Eterno stese la punta del bastone che aveva in mano e toccò la carne e le focacce azzime; e salì dalla roccia un fuoco, che consumò la carne e le focacce azzime; e l’angelo dell’Eterno scomparve dalla vista di lui. 22 E Gedeone vide che era l’angelo dell’Eterno, e disse: "Misero me, o Signore, o Eterno! poiché ho visto l’angelo dell’Eterno faccia a faccia!". 23 E l’Eterno gli disse: "Sta’ in pace, non temere, non morirai!". 24 Allora Gedeone costruì un altare all’Eterno e lo chiamò "l’Eterno pace". Esso esiste anche al giorno d’oggi a Ofra degli Abiezeriti. 25 In quella stessa notte, l’Eterno gli disse: "Prendi il giovenco di tuo padre e il secondo toro di sette anni, demolisci l’altare di Baal che è di tuo padre, abbatti l’idolo che gli sta vicino, 26 e costruisci un altare all’Eterno, al tuo Dio, in cima a questa roccia, disponendo ogni cosa con ordine; poi prendi il secondo toro e offrilo in olocausto sulla legna dell’idolo che avrai abbattuto". 27 Allora Gedeone prese dieci uomini fra i suoi servitori e fece come l’Eterno gli aveva detto; ma, non osando farlo di giorno, per paura della casa di suo padre e della gente della città, lo fece di notte. 28 E quando la gente della città l’indomani mattina si alzò, ecco che l’altare di Baal era stato demolito, che l’idolo posto accanto era abbattuto, e che il secondo toro era offerto in olocausto sull’altare che era stato costruito. 29 E dissero l’uno all’altro: "Chi ha fatto questo?". Ed essendosi informati e avendo fatto delle ricerche, fu loro detto: "Gedeone, figlio di Ioas, ha fatto questo". 30 Allora la gente della città disse a Ioas: "Conduci fuori tuo figlio, e sia messo a morte, perché ha demolito l’altare di Baal e ha abbattuto l’idolo che gli stava vicino". 31 E Ioas rispose a tutti quelli che insorgevano contro di lui: "Volete voi difendere la causa di Baal? volete venirgli in soccorso? chi vorrà difendere la sua causa sarà messo a morte prima di domattina; se esso è dio, difenda da sé la sua causa, poiché hanno demolito il suo altare". 32 Perciò quel giorno Gedeone fu chiamato Ierubbaal, perché si disse: "Difenda Baal la sua causa contro di lui, poiché egli ha demolito il suo altare". 33 Ora tutti i Madianiti, gli Amalechiti e i figli dell’oriente si radunarono, passarono il Giordano e si accamparono nella valle di Izreel. 34 Ma lo Spirito dell’Eterno rivestì Gedeone, il quale suonò la tromba, e gli Abiezeriti furono convocati per seguirlo. 35 Egli mandò anche dei messaggeri in tutto Manasse, che fu convocato per seguirlo; mandò anche dei messaggeri nelle tribù di Ascer, di Zabulon e di Neftali, le quali salirono a incontrare gli altri. 36 E Gedeone disse a Dio: "Se vuoi salvare Israele per mia mano, come hai detto, 37 ecco, io metterò un vello di lana sull’aia: se c’è della rugiada sul vello soltanto e tutto il terreno resta asciutto, io conoscerò che tu salverai Israele per mia mano come hai detto". 38 E così avvenne. La mattina dopo, Gedeone si alzò in tempo, strizzò il vello e ne spremette la rugiada: una coppa piena d’acqua. 39 E Gedeone disse a Dio: "Non si accenda l’ira tua contro di me; io non parlerò più che questa volta. Ti prego, che io faccia ancora un’altra prova sola con il vello: resti asciutto soltanto il vello, e ci sia della rugiada su tutto il terreno". 40 E Dio fece così quella notte: il vello soltanto restò asciutto, e ci fu della rugiada su tutto il terreno.

1 Copiii*Cap. 2:19. lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, și Domnul i-a dat în mâinile lui Madian*Hab. 3:7. timp de șapte ani. 2 Mâna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile*1 Sam. 13:6.Evr. 11:38. munților, în peșteri și pe stânci întărite. 3 După ce semăna Israel, Madian se suia cu Amalec*Cap. 3:13. și fiii Răsăritului*Gen. 29:1. Cap. 7:12;8:10.1 Împ. 4:30.Iov 1:3. și porneau împotriva lui. 4 Tăbărau în fața lui, nimiceau*Lev. 26:16.Deut. 28:30,33,51.Mica 6:15. roadele țării până spre Gaza și nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari. 5 Căci se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca o mulțime de lăcuste*Cap. 7:12., erau fără număr, ei și cămilele lor, și veneau în țară ca s-o pustiască. 6 Israel a ajuns foarte nenorocit din pricina lui Madian, și copiii lui Israel au strigat*Cap. 3:15.Osea 5:15. către Domnul. 7 Când copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian, 8 Domnul a trimis copiilor lui Israel un proroc. El le-a zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am scos din casa robiei. 9 V-am scăpat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă apăsau, i-am*Ps. 44:2,3. izgonit dinaintea voastră și v-am dat vouă țara lor. 10 V-am zis: «Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; să nu vă*2 Împ. 17:35,37,38.Ier. 10:2. temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți.» Dar voi n-ați ascultat glasul Meu.’"

11 Apoi a venit Îngerul Domnului și S-a așezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer*Ios. 17:2.. Ghedeon*Evr. 11:32., fiul său, bătea grâu în teasc, ca să-l ascundă de Madian. 12 Îngerul Domnului i S-a arătat*Cap. 13:3.Luca 1:11,28. și i-a zis: „Domnul este*Ios. 1:5. cu tine, viteazule!" 13 Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde*Ps. 89:49.Is. 59:1;63:15. sunt toate minunile acelea*Ps. 44:1. pe care ni le istorisesc părinții noștri când spun: ‘Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?’ Acum, Domnul ne părăsește*2 Cron. 15:2. și ne dă în mâinile lui Madian!" 14 Domnul S-a uitat la el și a zis: „Du-te cu puterea*1 Sam. 12:11.Evr. 11:32,34. aceasta pe care o ai și izbăvește pe Israel din mâna lui Madian. Oare*Ios. 1:9. Cap. 4:6. nu te trimit Eu?" 15 Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, cu ce să izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea este cea mai săracă*1 Sam. 9:21. din Manase și eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu." 16 Domnul i-a zis: „Eu*Exod 3:12.Ios. 1:5. voi fi cu tine și vei bate pe Madian ca pe un singur om." 17 Ghedeon I-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semn*Exod 4:1-8. Vers. 36,37.2 Împ. 20:8.Ps. 86:17.Is. 7:11. ca să-mi arăți că Tu îmi vorbești. 18 Nu Te depărta de aici*Gen. 18:3,5. Cap. 13:15. până mă voi întoarce la Tine să-mi aduc darul și să-l pun înaintea Ta." Și Domnul a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce." 19 Ghedeon*Gen. 18:6,7,8. a intrat în casă, a pregătit un ied și a făcut azimi dintr-o efă de făină. A pus carnea într-un coș și zeama a turnat-o într-o oală, le-a adus sub stejar și I le-a pus înainte. 20 Îngerul lui Dumnezeu i-a zis: „Ia carnea și azimile, pune-le*Cap. 13:19. pe stânca aceasta și varsă*1 Împ. 18:33,34. zeama." Și el a făcut așa. 21 Îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână și a atins carnea și azimile. Atunci, s-a ridicat din stâncă un foc*Lev. 9:24.1 Împ. 18:38.2 Cron. 7:1. care a mistuit carnea și azimile. Și Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut dinaintea lui. 22 Ghedeon, văzând*Cap. 13:21. că fusese Îngerul Domnului, a zis: „Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut*Gen. 16:13;32:30.Exod 33:20. Cap. 13:22. pe Îngerul Domnului față-n față." 23 Și Domnul i-a zis: „Fii pe pace*Dan. 10:19., nu te teme, căci nu vei muri." 24 Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului și i-a pus numele „Domnul păcii". Altarul acesta este și astăzi la Ofra*Cap. 8:32., care era a familiei lui Abiezer.

25 În aceeași noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: „Ia vițelul tatălui tău și un alt taur de șapte ani. Dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, și taie parul închinat*Exod 34:13.Deut. 7:5. Astarteei, care este deasupra. 26 Să zidești apoi și să întocmești pe vârful acestei stânci un altar Domnului Dumnezeului tău. Să iei taurul al doilea și să aduci o ardere-de-tot cu lemnul din stâlpul idolului pe care-l vei tăia." 27 Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut ce spusese Domnul, dar, fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua. 28 Când s-au sculat oamenii din cetate dis-de-dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, parul închinat idolului de deasupra lui era tăiat și al doilea taur era adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese zidit. 29 Ei și-au zis unul altuia: „Cine a făcut lucrul acesta?" Și au întrebat și au făcut cercetări. Li s-a spus: „Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta." 30 Atunci, oamenii din cetate au zis lui Ioas: „Scoate pe fiul tău ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat parul sfânt care era deasupra lui." 31 Ioas a răspuns tuturor celor ce s-au înfățișat înaintea lui: „Oare datoria voastră este să apărați pe Baal? Voi trebuie să-i veniți în ajutor? Oricine va lua apărarea lui Baal să moară până dimineață. Dacă Baal este un dumnezeu, să-și apere el pricina, fiindcă i-au dărâmat altarul." 32 În ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierubaal*1 Sam. 12:11.2 Sam. 11:21.(Apere-se Baal), căci au zis: „Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul." 33 Tot Madianul*Vers. 3., Amalec și fiii Răsăritului s-au strâns împreună, au trecut Iordanul și au tăbărât în valea*Ios. 17:16. Izreel. 34 Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul*Cap. 3:10.1 Cron. 12:18.2 Cron. 24:20. Domnului; a sunat*Num. 10:3. Cap. 3:27. din trâmbiță și Abiezer a fost chemat ca să meargă după el. 35 A trimis soli în tot Manase, care, de asemenea, a fost chemat să meargă după el. A trimis soli în Așer, în Zabulon și în Neftali, care s-au suit să le iasă înainte.

36 Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Dacă vrei să izbăvești pe Israel prin mâna mea, cum ai spus, 37 iată*Exod 4:3,4,6,7., voi pune un val de lână în arie; dacă numai lâna va fi acoperită de rouă, și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus." 38 Și așa s-a întâmplat. În ziua următoare, el s-a sculat dis-de-dimineață, a stors lâna și a scos roua din ea, care a dat un pahar plin cu apă. 39 Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te aprinzi*Gen. 18:32. de mânie împotriva mea și nu voi mai vorbi decât de data aceasta. Aș vrea numai să mai fac o încercare cu lâna: numai lâna să rămână uscată, și tot pământul să se acopere cu rouă." 40 Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea. Numai lâna a rămas uscată, și tot pământul s-a acoperit cu rouă.