1 Le bilance false sono cosa abbominevole al Signore; Ma il peso giusto gli è cosa grata2 Venuta la superbia, viene l’ignominia; Ma la sapienza è con gli umili3 L’integrità degli uomini diritti li conduce; Ma la perversità de’ disleali di distrugge4 Le ricchezze non gioveranno al giorno dell’indegnazione; Ma la giustizia riscoterà da morte5 La giustizia dell’uomo intiero addirizza la via di esso; Ma l’empio caderà per la sua empietà.6 La giustizia degli uomini diritti li riscoterà; Ma i disleali saranno presi per la lor propria malizia7 Quando l’uomo empio muore, la sua aspettazione perisce; E la speranza ch’egli aveva concepita delle sue forze è perduta8 Il giusto è tratto fuor di distretta; Ma l’empio viene in luogo suo9 L’ipocrito corrompe il suo prossimo con la sua bocca; Ma i giusti ne son liberati per conoscimento10 La città festeggia del bene de’ giusti; Ma vi è giubilo quando gli empi periscono.11 La città è innalzata per la benedizione degli uomini diritti; Ma è sovvertita per la bocca degli empi12 Chi sprezza il suo prossimo è privo di senno; Ma l’uomo prudente tace.13 Colui che va sparlando palesa il segreto; Ma chi è leale di spirito cela la cosa14 Il popolo cade in ruina dove non son consigli; Ma vi è salute in moltitudine di consiglieri15 L’uomo certamente sofferirà del male, se fa sicurtà per lo strano; Ma chi odia i mallevadori è sicuro16 La donna graziosa otterrà gloria, Come i possenti ottengono ricchezze17 L’uomo benigno fa bene a sè stesso; Ma il crudele conturba la sua propria carne18 L’empio fa un’opera fallace; Ma vi è un premio sicuro per colui che semina giustizia19 Così è la giustizia a vita, Come chi procaccia il male lo procaccia alla sua morte20 I perversi di cuore sono un abbominio al Signore; Ma quelli che sono intieri di via son ciò che gli è grato21 Il malvagio d’ora in ora non resterà impunito; Ma la progenie de’ giusti scamperà22 Una donna bella, ma scema di senno, È un monile d’oro nel grifo d’un porco23 Il desiderio de’ giusti non è altro che bene; Ma la speranza degli empi è indegnazione24 Vi è tale che spande, e pur vie più diventa ricco; E tale che risparmia oltre al diritto, e pur ne diventa sempre più povero25 La persona liberale sarà ingrassata; E chi annaffia sarà anch’esso annaffiato26 Il popolo maledirà chi serra il grano; Ma benedizione sarà sopra il capo di chi lo vende27 Chi cerca il bene procaccia benevolenza; Ma il male avverrà a chi lo cerca28 Chi si confida nelle sue ricchezze caderà; Ma i giusti germoglieranno a guisa di frondi29 Chi dissipa la sua casa possederà del vento; E lo stolto sarà servo a chi è savio di cuore30 Il frutto del giusto è un albero di vita; E il savio prende le anime31 Ecco, il giusto riceve la sua retribuzione in terra; Quanto più la riceverà l’empio e il peccatore?

1 Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.2 Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.3 Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.4 În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.5 Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.6 Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.7 La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.8 Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.9 Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.10 Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.11 Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -12 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -13 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -14 Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -15 Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -16 O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -17 Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -18 Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -19 Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -20 Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.21 Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -22 Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -23 Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.24 Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -25 Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -26 Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -27 Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -28 Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -29 Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -30 Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -31 Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!