1 Il vino è schernitore, e la cervogia è tumultuante; E chiunque ne è vago non è savio2 Il terrore del re è come il ruggito del leoncello; Chi lo provoca ad indegnazione pecca contro a sè stesso3 Egli è gloria all’uomo di rimanersi di contesa; Ma chiunque è stolto si fa schernire4 Il pigro non ara per cagion del freddo; E poi nella ricolta va accattando, e non trova nulla5 Il consiglio nel cuor dell’uomo è un’acqua profonda; E l’uomo intendente l’attignerà6 Il più degli uomini predicano ciascuno la sua benignità; Ma chi troverà un uomo verace? 7 I figliuoli del giusto, che cammina nella sua integrità, Saranno beati dopo di lui8 Il re, sedendo sopra il trono del giudicio, Dissipa ogni male con gli occhi suoi9 Chi può dire: Io ho purgato il mio cuore, Io son netto del mio peccato? 10 Doppio peso, e doppio staio, Sono amendue cosa abbominevole al Signore11 Fin da fanciullo l’uomo è riconosciuto da’ suoi atti, Se egli sarà puro, e se le sue opere saranno diritte12 Il Signore ha fatte amendue queste cose: E l’orecchio che ode, e l’occhio che vede13 Non amare il sonno, che tu non impoverisca; Tieni gli occhi aperti, e sarai saziato di pane14 Chi compera dice: Egli è cattivo, egli è cattivo; Ma quando se n’è andato, allora si vanta15 Vi è dell’oro, e delle perle assai; Ma le labbra di scienza sono un vaso prezioso16 Prendi pure il vestimento di chi ha fatta sicurtà per lo strano; Prendi pegno da lui per gli stranieri17 Il pane acquistato con frode è soave all’uomo; Ma poi la sua bocca si trova piena di ghiaia18 I disegni son renduti stabili con consiglio; Fa’ dunque la guerra con prudenti deliberazioni19 Chi va sparlando palesa il segreto: Non rimescolarti adunque con chi è allettante di labbra20 La lampana di chi maledice suo padre, o sua madre, Sarà spenta nelle più oscure tenebre21 L’eredità acquistata di subito da principio Non sarà benedetta alla fine22 Non dire: Io renderò il male; Aspetta il Signore, ed egli ti salverà23 Doppio peso è cosa abbominevole al Signore; E le bilance fallaci non sono buone24 I passi dell’uomo sono dal Signore; E come intenderà l’uomo la sua via? 25 Dire inconsideratamente: Questa è cosa sacra; E riflettere dopo aver fatti i voti, è un laccio all’uomo26 Il re savio dissipa gli empi, E rimena la ruota sopra loro27 L’anima dell’uomo è una lampana del Signore, Che investiga tutti i segreti nascondimenti del ventre28 Benignità e verità guardano il re; Ed egli ferma il suo trono per benignità29 La forza de’ giovani è la lor gloria; E l’onor de’ vecchi è la canutezza30 I lividori delle battiture, e le percosse che penetrano addentro nel ventre Sono una lisciatura nel malvagio

1 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -2 Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -4 Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -5 Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -6 Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -7 Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -8 Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -9 Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -10 Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -11 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -12 Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -13 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -14 ,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -15 Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -16 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -17 Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -18 Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -19 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -20 Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -21 O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -22 Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -23 Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -24 Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -25 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -26 Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -27 Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -28 Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -29 Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -