1 Chi ama la correzione ama la scienza; Ma chi odia la riprensione è insensato2 L’uomo da bene ottiene benevolenza dal Signore; Ma egli condannerà l’uomo malizioso3 L’uomo non sarà stabilito per empietà; E la radice de’ giusti non sarà smossa4 La donna di valore è la corona del suo marito; Ma quella che reca vituperio gli è come un tarlo nelle ossa5 I pensieri de’ giusti son dirittura; Ma i consigli degli empi son frode6 La parole degli empi tendono ad insidiare al sangue; Ma la bocca degli uomini diritti li riscoterà7 In un voltar degli empi, essi non saranno più; Ma la casa de’ giusti starà in piè8 L’uomo sarà lodato secondo il suo senno; Ma chi è stravolto d’animo sarà in isprezzo9 Meglio è colui del quale non si fa stima, e pure ha un servitore, Che colui che fa il borioso, ed ha mancamento di pane10 L’uomo giusto ha cura della vita della sua bestia; Ma le viscere degli empi son crudeli11 Chi lavora la sua terra sarà saziato di pane; Ma chi va dietro agli uomini oziosi è scemo d’intelletto12 L’empio appetisce la rete de’ malvagi; Ma la radice de’ giusti mette fuori13 Il laccio del malvagio è nella dislealtà delle labbra; Ma il giusto uscirà di distretta14 L’uomo sarà saziato di beni per lo frutto della sua bocca; E Dio renderà all’uomo la retribuzione dell’opere delle sue mani15 La via dello stolto è diritta al suo parere; Ma chi ascolta consiglio è savio16 Il cruccio dello stolto è conosciuto lo stesso giorno; Ma l’avveduto copre il vituperio17 Chi parla verità rapporta il giusto; Ma il falso testimonio rapporta frode18 Ei vi è tale che pronunzia parole simile a coltellate; Ma la lingua de’ savi è medicina19 Il labbro verace sarà stabile in perpetuo; Ma la lingua bugiarda sarà sol per un momento20 Inganno è nel cuor di coloro che macchinano del male; Ma vi è allegrezza per quelli che consigliano pace21 Niuna molestia avverrà al giusto; Ma gli empi saranno ripieni di male22 Le labbra bugiarde son cosa abbominevole al Signore; Ma coloro che operano in verità son graditi da lui23 L’uomo avveduto copre la scienza; Ma il cuor degli stolti pubblica la follia24 La mano de’ diligenti signoreggerà; Ma la pigra sarà tributaria25 Il cordoglio nel cuor dell’uomo l’abbatte; Ma la buona parola lo rallegra26 Il giusto abbonda in beni più che il suo prossimo; Ma la via degli empi li fa andare errando27 Il pigro non arrostisce la sua cacciagione; Ma i beni dell’uomo diligente sono preziosi28 Nella via della giustizia vi è vita; E nel cammino de’ suoi sentieri non vi è morte

1 Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -2 Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.3 Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -5 Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -6 Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -7 Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -8 Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -9 Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -10 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.11 Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -12 Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -13 În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -14 Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -15 Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -16 Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -17 Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -18 Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -19 Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -20 Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -21 Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -22 Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -23 Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -24 Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -25 Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -26 Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -27 Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -28 Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -