Ko Kīngi Ahatia o Hūrā
1 Ā, meinga ana e ngā tāngata o Hiruhārama a Ahatia tāna tama whakaotinga hei kīngi i muri i a ia; i patua hoki ngā tuākana katoa e te taua i haere mai nei i ngā Ārapi ki te puni. Heoi, ka kīngi a Ahatia, te tama a Iehorama kīngi o Hūrā.
2 E whā tekau mā rua ngā tau o Ahatia i tōna kīngitanga, ā, kotahi te tau i kīngi ai ia ki Hiruhārama. Ā, ko te ingoa o tōna whaea ko Atāria, he tamāhine nā Omori.
3 I haere anō ia i ngā ara o te whare o Āhapa; ko tōna whaea hoki tōna kaiwhakatakoto whakaaro mō te mahi hē. 4 Nā, mahia ana e ia te kino ki te titiro a Ihowā, i pērā me te whare o Āhapa. Ko rātou hoki ōna kaiwhakatakoto whakaaro i muri i te matenga o tōna pāpā, hei ngaromanga mōna. 5 Nā, haere ana ia i runga i tō rātou whakaaro. I haere tahi anō rāua ko Iehorama tama a Āhapa kīngi o Īharaira ki te whawhai ki a Hataere kīngi o Hīria, ki Rāmoto Kireara; nā, kua tū a Iorama i ngā Hīriani. 6 Ā, hoki ana ia ki Ietereere kia rongoātia ngā tūnga i tū ai ia ki Rama, i tāna whawhai ki a Hataere kīngi o Hīria.
Nā, ko te haerenga mai o Atāria tama a Iehorama kīngi o Hūrā kia kite i a Iehorama tama a Āhapa ki Ietereere, e mate ana hoki ia.
7 Nā, ko te whakangaromanga i a Ahatia, nā te Atua, nō tōna haerenga ki a Iorama. I tōna taenga hoki, ka puta rāua ko Iehorama ki te tū i a Iehu tama a Nimihi, i whakawahia nei e Ihowā hei hātepe i te whare o Āhapa. 8 Ā, i a Iehu e whakawā ana ki te whare o Āhapa, ka tūtaki ia ki ngā rangatira o Hūrā, rātou ko ngā tama a ngā tuākana o Ahatia, e mahi ana ki a Ahatia; nā, patua iho rātou e ia. 9 Nā, ka rapua a Ahatia e ia, ā, ka mau i a rātou; i te piri hoki i Hamaria. Nā, ka kawea ki a Iehu, ā, whakamatea iho, tanumia iho; i kī hoki rātou, "He tama ia nā Iehohāpata, nā te tangata i whakapaua nei tōna ngākau ki te rapu i a Ihowā." Nā, kore ake he kaha o te whare o Ahatia ki te pupuri i te kīngitanga.
Ko Kuīni Atāria o Hūrā
10 Ā, nō te kitenga o Atāria whaea o Ahatia, kua mate tāna tama, whakatika ana ia, ā, whakangaromia ana e ia ngā uri kīngi katoa o te whare o Hūrā. 11 Otiia tangohia ana e Iehohapeata, tamāhine a te kīngi, a Ioaha tama a Ahatia, he mea mau huna atu i roto i ngā tama a te kīngi i whakamatea rā, kawea atu ana rāua ko tōna kaihiki ki te whare moenga. Nā, hunā ana ia e Iehohapeata tamāhine a Kīngi Iehorama, wahine a Iehoiara tohunga – he tuahine anō ia nō Ahatia – tē kitea e Atāria, i kore ai e whakamatea e ia. 12 Nā, i a rātou ia e huna ana i te whare o te Atua, e ono tau; nā, ko Atāria te kuīni o te whenua.
Achazia, roi de Juda
1 2 R 8:24, 25, etc.Les habitants de Jérusalem firent régner à sa place Achazia, son plus jeune fils; car la troupe venue au camp avec les Arabes avait tué tous les plus âgés. Ainsi régna Achazia, fils de Joram, roi de Juda. 2 Achazia avait quarante-deux ans lorsqu’il devint roi, et il régna un an à Jérusalem. Sa mère s’appelait Athalie, fille d’Omri. 3 Il marcha dans les voies de la maison d’Achab, car sa mère lui donnait des conseils impies. 4 Il fit ce qui est mal aux yeux de l’Éternel, comme la maison d’Achab, où il eut après la mort de son père des conseillers pour sa perte. 5 Entraîné par leur conseil, 2 R 8:26.il alla avec Joram, fils d’Achab, roi d’Israël, à la guerre contre Hazaël, roi de Syrie, à Ramoth en Galaad. Et les Syriens blessèrent Joram. 6 Joram s’en retourna pour se faire guérir à Jizreel des blessures que les Syriens lui avaient faites à Rama, lorsqu’il se battait contre Hazaël, roi de Syrie. Azaria, fils de Joram, roi de Juda, descendit pour voir Joram, fils d’Achab, à Jizreel, parce qu’il était malade. 7 Par la volonté de Dieu, ce fut pour sa ruine qu’Achazia se rendit auprès de Joram. Lorsqu’il fut arrivé, il sortit avec Joram pour aller au-devant de Jéhu, fils de Nimschi, que l’Éternel avait oint pour exterminer la maison d’Achab. 8 Et comme Jéhu faisait justice de la maison d’Achab, il trouva les chefs de Juda et les fils des frères d’Achazia, qui étaient au service d’Achazia, 2 R 10:14.et il les tua. 9 2 R 9:27.Il chercha Achazia, et on le saisit dans Samarie, où il s’était caché. On l’amena auprès de Jéhu, et on le fit mourir. Puis ils l’enterrèrent, car ils disaient: C’est le fils de Josaphat, qui cherchait l’Éternel de tout son cœur. Et il ne resta personne de la maison d’Achazia qui fût en état de régner.
Athalie, reine de Juda
10 Athalie, mère d’Achazia, voyant que son fils était mort, se leva et fit périr toute la race royale de la maison de Juda. 11 Mais Joschabeath, fille du roi, prit Joas, fils d’Achazia, et l’enleva du milieu des fils du roi, quand on les fit mourir: elle le mit avec sa nourrice dans la chambre des lits. Ainsi Joschabeath, fille du roi Joram, femme du sacrificateur Jehojada, et sœur d’Achazia, le déroba aux regards d’Athalie, qui ne le fit point mourir. 12 Il resta six ans caché avec eux dans la maison de Dieu. Et c’était Athalie qui régnait dans le pays.