1 Au venit și au spus lui Ioab: „Iată că împăratul plânge și se jelește din pricina lui Absalom." 2 Și, în ziua aceea, biruința s-a prefăcut în jale pentru tot poporul, căci în ziua aceea, poporul auzea zicându-se: „Împăratul este mâhnit din pricina fiului său." 3 În aceeași zi, poporul a intrat în cetate*Vers. 32. pe furiș, ca niște oameni rușinați că au fugit din luptă. 4 Împăratul își acoperise*Cap. 15:30. fața și striga în gura mare: „Fiul*Cap. 18:33. meu Absalom! Absalom, fiul meu, fiul meu!" 5 Ioab a intrat în odaia unde era împăratul și a zis: „Tu acoperi azi de rușine fața tuturor slujitorilor tăi, care au scăpat azi viața ta, a fiilor tăi și a fetelor tale, a nevestelor tale și a țiitoarelor tale. 6 Tu iubești pe cei ce te urăsc și urăști pe cei ce te iubesc, căci arăți azi că pentru tine nu sunt nici căpetenii, nici slujitori; și văd acum că, dacă ar trăi Absalom și noi toți am fi murit în ziua aceasta, lucrul acesta ți-ar fi plăcut. 7 Scoală-te dar, ieși și vorbește după inima slujitorilor tăi! Căci jur pe Domnul că, dacă nu ieși să te arăți, nu va rămâne un om cu tine în noaptea aceasta, și aceasta va fi o nenorocire mai rea pentru tine decât toate nenorocirile care ți s-au întâmplat din tinerețe până acum." 8 Atunci, împăratul s-a sculat și a șezut la poartă. Au spus la tot poporul: „Iată că împăratul stă la poartă." Și tot poporul a venit înaintea împăratului.

Însă Israel fugise, fiecare în cortul lui. 9 Și în toate semințiile lui Israel, tot poporul se certa zicând: „Împăratul ne-a izbăvit din mâna vrăjmașilor noștri, el ne-a scăpat din mâna filistenilor, și acum a trebuit să fugă*Cap. 15:14. din țară dinaintea lui Absalom. 10 Și Absalom, pe care-l unsesem să domnească peste noi, a murit în bătălie. De ce nu puneți o vorbă pentru întoarcerea împăratului?" 11 La rândul său, împăratul David a trimis să spună preoților Țadoc și Abiatar: „Vorbiți bătrânilor lui Iuda și spuneți-le: ‘Pentru ce ați fi voi cei din urmă pentru întoarcerea împăratului în casa lui? (Căci ce se spunea în tot Israelul ajunsese până la împărat.) 12 Voi sunteți frații mei, sunteți os*Cap. 5:1. din oasele mele și carne din carnea mea. Pentru ce ați fi voi cei din urmă pentru aducerea împăratului înapoi?’ 13 Și lui Amasa*Cap. 17:25. spuneți-i așa: ‘Nu ești tu oare os din oasele mele și carne din carnea mea? Să mă pedepsească*Rut 1:17. Dumnezeu cu toată asprimea dacă nu vei fi înaintea mea pentru totdeauna căpetenia oștirii în locul lui Ioab!’" 14 David a înmuiat inima tuturor celor din Iuda, de parcă ar fi fost un singur*Jud. 20:1. om, și au trimis să spună împăratului: „Întoarce-te, tu și toți slujitorii tăi." 15 Împăratul s-a întors și a ajuns până la Iordan. Și Iuda s-a dus la Ghilgal*Ios. 5:9., ca să iasă înaintea împăratului și să-l facă să treacă Iordanul.

16 Șimei*Cap. 16:5.1 Împ. 2:8., fiul lui Ghera, Beniamitul, care era din Bahurim, s-a grăbit să se coboare cu cei din Iuda înaintea împăratului David. 17 Avea cu el o mie de oameni din Beniamin și pe Țiba*Cap. 9:2,10;16:1,2., mai-marele casei lui Saul, și pe cei cincisprezece fii și pe cei douăzeci de robi ai lui Țiba. Au trecut Iordanul în fața împăratului. 18 Luntrea pusă la îndemâna împăratului tocmai pornise ca să-i treacă și casa dincolo; și în clipa când era să treacă împăratul Iordanul, Șimei, fiul lui Ghera, s-a închinat înaintea lui. 19 Și a zis împăratului: „Să nu țină seamă*1 Sam. 22:15. domnul meu de nelegiuirea mea*Cap. 16:5., să uite că robul tău l-a ocărât în ziua când împăratul, domnul meu, ieșea din Ierusalim și să nu țină seamă*Cap. 13:33. împăratul de lucrul acesta! 20 Căci robul tău mărturisește că a păcătuit. Și iată, vin astăzi, cel dintâi din toată casa lui Iosif*Cap. 16:5., înaintea împăratului, domnul meu." 21 Atunci, Abișai, fiul Țeruiei, a luat cuvântul și a zis: „Nu trebuie oare să moară Șimei pentru că a blestemat*Exod 22:28. pe unsul Domnului?" 22 Dar David a zis: „Ce*Cap. 16:10. am eu cu voi, fiii Țeruiei, și pentru ce vă arătați astăzi potrivnicii mei? Astăzi să se omoare*1 Sam. 11:13. oare vreun om în Israel? Nu știu eu că împărățesc azi peste Israel?" 23 Și împăratul*1 Împ. 2:8,9,37,46. a zis lui Șimei: „Nu vei muri!" Împăratul i-a jurat că nu-l va omorî.

24 Mefiboșet*Cap. 9:6., fiul lui Saul, s-a coborât și el înaintea împăratului. Nu-și îngrijise nici picioarele, nici barba, nici nu-și spălase hainele din ziua când plecase împăratul până în ziua când se întorcea în pace. 25 Când s-a dus înaintea împăratului la Ierusalim, împăratul i-a zis: „Pentru ce n-ai venit*Cap. 16:17. cu mine, Mefiboșet?" 26 Și el a răspuns: „Împărate, domnul meu, slujitorul meu m-a înșelat, căci robul tău, care este olog, zisese: ‘Voi pune șaua pe măgar, voi încăleca pe el și voi merge cu împăratul.’ 27 Și el a*Cap. 16:3. înnegrit pe robul tău la domnul meu, împăratul. Dar domnul meu*Cap. 14:17,20., împăratul, este ca un înger al lui Dumnezeu. Fă ce vei crede. 28 Căci toți cei din casa tatălui meu au fost niște oameni vrednici de moarte înaintea împăratului, domnul meu, și totuși*Cap. 9:7,10,13. tu ai pus pe robul tău în rândul celor ce mănâncă la masă cu tine. Ce drept mai pot avea eu și ce am să cer eu împăratului?" 29 Împăratul i-a zis: „Ce mai vorbești atâta? Am spus: ‘Tu și Țiba veți împărți pământurile.’" 30 Și Mefiboșet a zis împăratului: „Să ia chiar totul, căci împăratul, domnul meu, se întoarce în pace acasă."

31 Barzilai*1 Împ. 2:7., Galaaditul, s-a coborât din Roghelim și a trecut Iordanul împreună cu împăratul, ca să-l petreacă până dincolo de Iordan. 32 Barzilai era foarte bătrân, în vârstă de optzeci de ani. El îngrijise*Cap. 17:27. de împărat în timpul șederii lui la Mahanaim, căci era un om foarte bogat. 33 Împăratul a zis lui Barzilai: „Vino cu mine, și te voi hrăni la mine, în Ierusalim." 34 Dar Barzilai a răspuns împăratului: „Câți ani voi mai trăi, ca să mă sui cu împăratul la Ierusalim? 35 Eu sunt astăzi în vârstă de optzeci de ani*Ps. 90:10.. Pot eu să mai cunosc ce este bun și ce este rău? Poate robul tău să mai aibă vreun gust pentru ce mănâncă și bea? Pot eu să mai aud glasul cântăreților și cântărețelor? Și pentru ce să mai fie robul tău o povară pentru domnul meu, împăratul? 36 Robul tău va merge puțin dincolo de Iordan cu împăratul. De altfel, pentru ce mi-ar face împăratul această binefacere? 37 Să se întoarcă robul tău și să mor în cetatea mea, lângă mormântul tatălui meu și al mamei mele! Dar iată că robul tău Chimham*1 Împ. 2:7.Ier. 41:17. va trece cu împăratul, domnul meu; fă ce vei crede pentru el." 38 Împăratul a zis: „Chimham să treacă împreună cu mine și voi face pentru el ce vei vrea; tot ce vei dori de la mine, îți voi da!" 39 După ce tot poporul a trecut Iordanul și după ce l-a trecut și împăratul, împăratul l-a sărutat*Gen. 31:55. pe Barzilai și l-a binecuvântat. Și Barzilai s-a întors acasă. 40 Împăratul s-a îndreptat spre Ghilgal, însoțit de Chimham. Tot poporul lui Iuda și jumătate din poporul lui Israel petrecuseră pe împărat dincolo de Iordan. 41 Dar toți bărbații lui Israel au venit la împărat și i-au zis: „Pentru ce te-au furat frații noștri, bărbații lui Iuda, și au trecut*Vers. 15. pe împărat peste Iordan, împreună cu casa lui și cu toți oamenii lui David?" 42 Toți bărbații lui Iuda au răspuns bărbaților lui Israel: „Fiindcă împăratul ne este*Vers. 12. rudă. Și ce ați găsit aici, ca să vă mâniați? Am trăit noi pe cheltuiala împăratului? Ne-a făcut el daruri?" 43 Și bărbații lui Israel au răspuns bărbaților lui Iuda: „Împăratul este de zece ori mai mult al nostru și chiar la David avem mai mult drept decât voi. Pentru ce ne-ați nesocotit? N-am fost noi cei dintâi care am spus să se întoarcă împăratul nostru?" Și bărbații lui Iuda au vorbit*Jud. 8:1;12:1. cu mai multă asprime decât bărbații lui Israel.

1 有人告诉约押："看哪！王正在为押沙龙悲哀哭泣。"*本节在《马索拉文本》为19:22 那一天，众人胜利的欢乐变成了悲哀，因为他们听说王为他的儿子伤痛。3 那一天，众人偷偷进城，就像军人从战场上逃跑，羞愧地偷偷回来一样。4 王蒙着脸，大声哀哭，说："我儿押沙龙啊！押沙龙，我儿，我儿啊！"5 约押进了屋子去见王，说："你所有的臣仆今天救了你的性命，和你儿女妻妾的性命，你今天却使他们满面羞愧；6 你爱那些恨你的，恨那些爱你的。因为你今天表明了你不重视将帅和臣仆；我今天才明白，如果押沙龙活着，我们大家都死去，你就欢喜了。7 现在请你起来，出去，说些安慰你仆人们的话。我指着耶和华起誓，如果你不出去，今夜就必没有一人留下来与你在一起。这祸患就比你从幼年到现在所遭受的一切祸患更厉害了。"8 于是王起来，坐在城门口。有人告诉众民说："看哪！王坐在城门口。"于是众人都来到王的面前。

以色列人已经逃跑，各回自己的家去了。9 以色列众支派的人都纷纷议论，说："王曾经拯救我们脱离仇敌的手，又救了我们脱离非利士人的手，现在他却躲避押沙龙，离开这地逃走了。10 我们所膏立统治我们的押沙龙，已经在战场上死了。现在你们为甚么不出声请王回来呢？"

11 大卫王派人去见撒督祭司和亚比亚他，说："你们要对犹大的众长老说：‘你们为甚么在请王回宫的事上落在人后头呢？全以色列请王回宫的话已经传到王和王宫那里去了。12 你们是我的兄弟，我的骨肉至亲，为甚么在请王回来的事上，倒落在人后头呢？’13 你们又要对亚玛撒说：‘你不是我的骨肉至亲吗？我若不立你代替约押，在我面前作军队的元帅，愿　神重重地惩罚我，并且加倍严厉地惩罚我。’"14 这样，大卫挽回了犹大众人的心，好象一人的心。于是他们差派人去见王，说："请你和你的众臣仆都回来！"15 王就回来，到了约旦河。犹大人也来到吉甲，要去迎接王，接王过约旦河。

16 巴户琳的便雅悯人，基拉的儿子示每，急忙与犹大人一同下去迎接大卫王。17 与示每同来的有一千便雅悯人，还有扫罗家的仆人洗巴，和他的十五个儿子，以及二十个仆人。他们都冲过约旦河去迎接王。18 有人渡过渡口，把王的家眷接过去，并且照着王的心意去作。大卫过约旦河的时候，基拉的儿子示每俯伏在王面前，19 对王说："我主我王从耶路撒冷出来的那一天，你仆人所犯的错，现在求我主不要归罪于我，求你不要记念，求王也不要放在心上。20 因为你的仆人知道自己犯了罪，所以你看，在约瑟全家之中，今天我是第一个下来迎接我主我王的。"21 洗鲁雅的儿子亚比筛回答说："示每咒骂了耶和华的受膏者，岂不该因此把他处死吗？"22 大卫说："洗鲁雅的儿子们啊，我与你们有甚么关系呢？今天你们竟与我作对！今天在以色列中，岂可有人被处死呢？难道我不知道今天我作以色列的王吗？"23 于是王对示每说："你一定不会被处死！"王又向他起誓。

24 扫罗的孙子米非波设也下去迎接王。他自从王出走那天，直到王平平安安回来的日子，都没有修脚，没有刮胡子，也没有洗衣服。25 他从耶路撒冷来迎接王的时候，王问他："米非波设啊，你为甚么没有与我一同离开呢？"26 他回答："我主我王，你仆人是瘸腿的；那天，我心里想我要预备驴子，可以骑上，与王一同离开，但是我的仆人却欺骗了我，27 又在我主我王面前毁谤你仆人。但我主我王像　神的使者一样，现在，你看怎样好，就怎样行吧！28 因为我祖父全家的人，在我主我王面前都算不得甚么，都不过是该死的人；你却使仆人在你席上与你一同吃饭。我还有甚么权利再向王哀求甚么呢？"29 王就对他说："你为甚么再提你的事呢？我已经决定，你与洗巴要均分那地。"30 米非波设对王说："我主我王既然已平平安安回宫，所有的一切就都任凭洗巴拿去好了。"

31 基列人巴西莱也从罗基琳下来，与王一同过约旦河，要在约旦河边给王送行。32 巴西莱年纪非常老迈，已经八十岁。王住在玛哈念的时候，是他供养王的，因为他是一个很富有的人。33 王对巴西莱说："你与我一同过河去，在耶路撒冷与我同住，我要供养你。"34 巴西莱对王说："我活着的年日还能有多少，可使我与王一同上耶路撒冷呢？35 我现在已经八十岁了，还能分别美丑吗？你仆人还能尝出吃喝的味道吗？我还能细听男女歌手的声音吗？你仆人为甚么要负累我主我王呢？36 你仆人只不过与王一同过约旦河，王为甚么要这样赏赐我呢？37 请让你仆人回去，好死在我自己的城里，埋葬在我父母的坟墓旁。看哪，你仆人金罕在这里，请让他与我主我王一同过河；你看怎么好，就怎么待他吧！"38 王说："金罕可以与我一同过河。你看怎么好，我就怎么待他。你向我所要求的，我都必为你成全。"39 于是众人都渡过约旦河，王也渡过了。王与巴西莱亲吻，为他祝福，巴西莱就回自己的地方去了。

40 王过了河，到了吉甲，金罕也与王一同渡河。所有的犹大人和半数以色列人，也都与王一同渡河。41 以色列众人都来见王，问王说："我们的兄弟犹大人为甚么把你偷去了，把王和王的家眷接过约旦河呢？属大卫的人不都一样是他的人民吗？"42 犹大众人回答以色列人说："因为王与我们的关系亲密。你们为甚么因这事而生气呢？我们从王那里得到甚么吃的呢？或是他给了我们甚么礼物呢？"43 以色列人回答犹大人说："在王的事上，我们有十分的投入。在大卫身上，我们也与大卫比你们更有情分。你们为甚么轻视我们呢？先说要请我们的王回来的，不是我们吗？"但是犹大人的话比以色列人的话更强硬。