1 There was a famine in the days of David for three years, year after year; and David sought the face of Yahweh. Yahweh said, "It is for Saul, and for his bloody house, because he put the Gibeonites to death."

2 The king called the Gibeonites and said to them (now the Gibeonites were not of the children of Israel, but of the remnant of the Amorites, and the children of Israel had sworn to them; and Saul sought to kill them in his zeal for the children of Israel and Judah); 3 and David said to the Gibeonites, "What should I do for you? And with what should I make atonement, that you may bless Yahweh’s inheritance?"

4 The Gibeonites said to him, "It is no matter of silver or gold between us and Saul or his house; neither is it for us to put any man to death in Israel."

He said, "I will do for you whatever you say."

5 They said to the king, "The man who consumed us and who plotted against us, that we should be destroyed from remaining in any of the borders of Israel, 6 let seven men of his sons be delivered to us, and we will hang them up to Yahweh in Gibeah of Saul, the chosen of Yahweh."

The king said, "I will give them."

7 But the king spared Mephibosheth the son of Jonathan the son of Saul, because of Yahweh’s oath that was between them, between David and Jonathan the son of Saul. 8 But the king took the two sons of Rizpah the daughter of Aiah, whom she bore to Saul, Armoni and Mephibosheth; and the five sons of Merab the daughter of Saul, whom she bore to Adriel the son of Barzillai the Meholathite. 9 He delivered them into the hands of the Gibeonites; and they hanged them on the mountain before Yahweh, and all seven of them fell together. They were put to death in the days of harvest, in the first days, at the beginning of barley harvest.

10 Rizpah the daughter of Aiah took sackcloth and spread it for herself on the rock, from the beginning of harvest until water poured on them from the sky. She allowed neither the birds of the sky to rest on them by day, nor the animals of the field by night. 11 David was told what Rizpah the daughter of Aiah, the concubine of Saul, had done. 12 So David went and took the bones of Saul and the bones of Jonathan his son from the men of Jabesh Gilead, who had stolen them from the street of Beth Shan, where the Philistines had hanged them in the day that the Philistines killed Saul in Gilboa; 13 and he brought up from there the bones of Saul and the bones of Jonathan his son. They also gathered the bones of those who were hanged. 14 They buried the bones of Saul and Jonathan his son in the country of Benjamin in Zela, in the tomb of Kish his father; and they performed all that the king commanded. After that, God answered prayer for the land.

15 The Philistines had war again with Israel; and David went down, and his servants with him, and fought against the Philistines. David grew faint; 16 and Ishbibenob, who was of the sons of the giant, the weight of whose spear was three hundred shekels of bronze in weight, he being armed with a new sword, thought he would kill David. 17 But Abishai the son of Zeruiah helped him, and struck the Philistine and killed him. Then the men of David swore to him, saying, "Don’t go out with us to battle any more, so that you don’t quench the lamp of Israel."

18 After this, there was again war with the Philistines at Gob. Then Sibbecai the Hushathite killed Saph, who was of the sons of the giant. 19 There was again war with the Philistines at Gob, and Elhanan the son of Jaare-Oregim the Bethlehemite killed Goliath the Gittite’s brother, the staff of whose spear was like a weaver’s beam. 20 There was again war at Gath, where there was a man of great stature, who had six fingers on every hand and six toes on every foot, twenty-four in number, and he also was born to the giant. 21 When he defied Israel, Jonathan the son of Shimei, David’s brother, killed him. 22 These four were born to the giant in Gath; and they fell by the hand of David and by the hand of his servants.

1 Pe vremea lui David, a fost o foamete care a ținut trei ani. David a întrebat pe Domnul, și Domnul a zis: „Din pricina lui Saul și a casei lui sângeroase, pentru că a ucis pe gabaoniți este foametea aceasta." 2 Împăratul a chemat pe gabaoniți să le vorbească. (Gabaoniții nu erau dintre copiii lui Israel, ci erau o rămășiță*Ios. 9:3,5,16,17. a amoriților; copiii lui Israel se legaseră față de ei cu un jurământ, și totuși Saul voise să-i ucidă, în râvna lui pentru copiii lui Israel și Iuda.) 3 David a zis gabaoniților: „Ce pot face eu pentru voi și cu ce să fac ispășire, ca să binecuvântați moștenirea*Cap. 20:19. Domnului?" 4 Gabaoniții i-au răspuns: „Nu voim nici argint, nici aur de la Saul și de la casa lui și nici nu este treaba noastră să omorâm pe cineva din Israel." Și împăratul a zis: „Ce voiți dar să vă fac?" 5 Ei au răspuns împăratului: „Fiindcă omul acela ne-a slăbit și își pusese de gând să ne nimicească, pentru ca să ne facă să pierim din tot ținutul lui Israel, 6 să ni se dea șapte bărbați din fiii lui și-i vom spânzura înaintea Domnului, la Ghibea*1 Sam. 10:26;11:4. lui Saul, alesul*1 Sam. 10:24. Domnului." Și împăratul a zis: „Vi-i voi da." 7 Împăratul a cruțat pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul*1 Sam. 18:3;20:8,15,42;23:18. pe care-l făcuseră între ei, înaintea Domnului, David și Ionatan, fiul lui Saul. 8 Dar împăratul a luat pe cei doi fii pe care-i născuse lui Saul Rițpa*Cap. 3:7., fata lui Aiia, și anume: Armoni și Mefiboșet, și pe cei cinci fii pe care-i născuse Merab, fata lui Saul, lui Adriel din Mehola, fiul lui Barzilai; 9 i-a dat în mâinile gabaoniților, care i-au spânzurat pe munte, înaintea*Cap. 6:17. Domnului. Toți cei șapte au pierit împreună; au fost omorâți în cele dintâi zile ale seceratului, la începutul seceratului orzurilor. 10 Rițpa*Cap. 3:7. Vers. 8., fata lui Aiia, a luat un sac și l-a întins sub ea, peste stâncă, de la începutul*Deut. 21:23. seceratului până când a căzut peste ei ploaie din cer, și a oprit păsările cerului să se apropie de ei în timpul zilei și fiarele câmpului, în timpul nopții. 11 Au înștiințat pe David despre ce făcuse Rițpa, fata lui Aiia, țiitoarea lui Saul. 12 Și David s-a dus și a luat oasele lui Saul și oasele fiului său Ionatan de la locuitorii din Iabesul Galaadului*1 Sam. 31:11-13., care le luaseră din piața Bet-Șan, unde îi spânzuraseră filistenii*1 Sam. 31:10. când au bătut pe Saul la Ghilboa. 13 A luat de acolo oasele lui Saul și oasele fiului său Ionatan și s-au strâns și oasele celor ce fuseseră spânzurați. 14 Au îngropat oasele lui Saul și ale fiului său Ionatan în țara lui Beniamin, la Țela*Ios. 18:28., în mormântul lui Chis, tatăl lui Saul. Și au făcut tot ce poruncise împăratul.

După aceea, Dumnezeu*Ios. 7:26. Cap. 24:25. a fost potolit față de țară.

15 Filistenii au pornit iarăși cu război împotriva lui Israel. David s-a coborât cu slujitorii lui și a luptat împotriva filistenilor. David era obosit. 16 Și Ișbi-Benob, unul din copiii lui Rafa, a voit să omoare pe David; avea o suliță în greutate de trei sute de sicli de aramă și era încins cu o sabie nouă. 17 Abișai, fiul Țeruiei, a venit în ajutorul lui David, a lovit pe filistean și l-a omorât. Atunci, oamenii lui David i-au jurat zicând: „Să*Cap. 18:3. nu mai ieși cu noi la luptă, ca să nu stingi lumina*1 Împ. 11:36;15:4.Ps. 132:17. lui Israel." 18 După aceea, a mai fost*1 Cron. 20:4. o bătălie la Gob cu filistenii. Atunci, Sibecai*1 Cron. 11:29., Hușatitul, a omorât pe Saf, care era unul din copiii lui Rafa. 19 A mai fost o bătălie la Gob cu filistenii. Și Elhanan, fiul lui Iaare-Oreghim din Betleem, a omorât pe Goliat*1 Cron. 20:5. din Gat, care avea o suliță al cărei mâner era ca sulul de țesut. 20 A mai fost o bătălie la Gat*1 Cron. 20:6.. Acolo era un om de statură înaltă, care avea șase degete la fiecare mână și la fiecare picior, în total douăzeci și patru, și care se trăgea tot din Rafa. 21 El a batjocorit pe Israel, și Ionatan, fiul lui Șimea*1 Sam. 16:9., fratele lui David, l-a omorât. 22 Acești patru*1 Cron. 20:8. oameni erau copiii lui Rafa născuți la Gat. Au pierit uciși de mâna lui David și de mâna slujitorilor lui.