1 He said to me, "Son of man, eat what you find. Eat this scroll, and go, speak to the house of Israel."

2 So I opened my mouth, and he caused me to eat the scroll.

3 He said to me, "Son of man, eat this scroll that I give you and fill your belly and your bowels with it."

Then I ate it. It was as sweet as honey in my mouth.

4 He said to me, "Son of man, go to the house of Israel, and speak my words to them. 5 For you are not sent to a people of a strange speech and of a hard language, but to the house of Israel— 6 not to many peoples of a strange speech and of a hard language, whose words you can’t understand. Surely, if I sent you to them, they would listen to you. 7 But the house of Israel will not listen to you, for they will not listen to me; for all the house of Israel are obstinate*3:7 Literally, have a hard forehead and hard-hearted. 8 Behold, I have made your face hard against their faces, and your forehead hard against their foreheads. 9 I have made your forehead as a diamond, harder than flint. Don’t be afraid of them, neither be dismayed at their looks, though they are a rebellious house."

10 Moreover he said to me, "Son of man, receive in your heart and hear with your ears all my words that I speak to you. 11 Go to them of the captivity, to the children of your people, and speak to them, and tell them, ‘This is what the Lord Yahweh says,’ whether they will hear, or whether they will refuse."

12 Then the Spirit lifted me up, and I heard behind me the voice of a great rushing, saying, "Blessed be Yahweh’s glory from his place." 13 I heard the noise of the wings of the living creatures as they touched one another, and the noise of the wheels beside them, even the noise of a great rushing. 14 So the Spirit lifted me up, and took me away; and I went in bitterness, in the heat of my spirit; and Yahweh’s hand was strong on me. 15 Then I came to them of the captivity at Tel Aviv who lived by the river Chebar, and to where they lived; and I sat there overwhelmed among them seven days.

16 At the end of seven days, Yahweh’s word came to me, saying, 17 "Son of man, I have made you a watchman to the house of Israel. Therefore hear the word from my mouth, and warn them from me. 18 When I tell the wicked, ‘You will surely die;’ and you give him no warning, nor speak to warn the wicked from his wicked way, to save his life, that wicked man will die in his iniquity; but I will require his blood at your hand. 19 Yet if you warn the wicked, and he doesn’t turn from his wickedness, nor from his wicked way, he will die in his iniquity; but you have delivered your soul."

20 "Again, when a righteous man turns from his righteousness and commits iniquity, and I lay a stumbling block before him, he will die. Because you have not given him warning, he will die in his sin, and his righteous deeds which he has done will not be remembered; but I will require his blood at your hand. 21 Nevertheless if you warn the righteous man, that the righteous not sin, and he does not sin, he will surely live, because he took warning; and you have delivered your soul."

22 Yahweh’s hand was there on me; and he said to me, "Arise, go out into the plain, and I will talk with you there."

23 Then I arose, and went out into the plain, and behold, Yahweh’s glory stood there, like the glory which I saw by the river Chebar. Then I fell on my face.

24 Then the Spirit entered into me and set me on my feet. He spoke with me, and said to me, "Go, shut yourself inside your house. 25 But you, son of man, behold, they will put ropes on you, and will bind you with them, and you will not go out among them. 26 I will make your tongue stick to the roof of your mouth so that you will be mute and will not be able to correct them, for they are a rebellious house. 27 But when I speak with you, I will open your mouth, and you shall tell them, ‘This is what the Lord Yahweh says.’ He who hears, let him hear; and he who refuses, let him refuse; for they are a rebellious house."

1 El mi-a zis: „Fiul omului, mănâncă ce vei găsi înaintea ta, mănâncă*Cap. 2:8,9. sulul acesta și du-te de vorbește casei lui Israel!" 2 Am deschis gura și mi-a dat să mănânc sulul acesta. 3 El mi-a zis: „Fiul omului, hrănește-ți trupul și umple-ți măruntaiele cu sulul acesta pe care ți-l dau!" L-am mâncat*Apoc. 10:9.Ier. 15:16., și în gura mea a fost dulce ca mierea*Ps. 19:10;119:103.. 4 El mi-a zis: „Fiul omului, du-te la casa lui Israel și spune-le cuvintele Mele! 5 Căci nu ești trimis la un popor cu o vorbire încurcată și cu o limbă greoaie, ci la casa lui Israel. 6 Nu la niște popoare mari, cu o vorbire încurcată și cu o limbă greoaie, ale căror cuvinte să nu le poți pricepe. Negreșit*Mat. 11:21,23., dacă te-aș trimite la ele, te-ar asculta! 7 Dar casa lui Israel nu va voi să te asculte, pentru că*Ioan 15:20. nu vrea să M-asculte, căci*Cap. 2:4. toată casa lui Israel are fruntea încruntată și inima împietrită. 8 Iată, îți voi face fața tot așa de aspră ca și fețele lor și fruntea tot așa de aspră ca fruntea lor. 9 Îți voi face fruntea ca un diamant*Is. 50:7.Ier. 1:18;15:20.Mica 3:8., mai aspră decât stânca. Nu te teme*Ier. 1:8,17. Cap. 2:6. și nu te speria de ei, căci sunt o casă de îndărătnici!" 10 El mi-a zis: „Fiul omului, primește în inima ta și ascultă cu urechile tale toate cuvintele pe care ți le spun! 11 Du-te la prinșii de război, la copiii poporului tău, vorbește-le și, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, să le spui: ‘Așa*Cap. 2:5,7. Vers. 27. vorbește Domnul Dumnezeu!’" 12 Și Duhul m-a*Vers. 14. Cap. 8:3.1 Împ. 18:12.2 Împ. 2:16.Fapte 8:39. răpit și am auzit înapoia mea dârdâitul unui mare cutremur de pământ: slava Domnului s-a ridicat din locul ei. 13 Am auzit și vâjâitul aripilor făpturilor vii, care se loveau una de alta, huruitul roților de lângă ele și dârdâitul unui mare cutremur de pământ. 14 Când m-a răpit*Vers. 12. Cap. 8:3. Duhul și m-a luat, mergeam amărât și mânios și mâna*2 Împ. 3:15. Cap. 1:3;8:1; 37:1. Domnului apăsa tare peste mine. 15 Am ajuns la Tel-Abib, la robii de război care locuiau la râul Chebar, în locul*Iov 2:13.Ps. 137:1. unde se aflau, și am rămas acolo, înmărmurit în mijlocul lor, șapte zile. 16 După șapte zile, cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 17 „Fiul*Cap. 33:7,8,9. omului, te pun păzitor*Is. 52:8;56:10;62:6.Ier. 6:17. peste casa lui Israel. Când vei auzi un cuvânt care va ieși din gura Mea, să-i înștiințezi din partea Mea! 18 Când voi zice celui rău: ‘Vei muri negreșit!’, dacă nu-l vei înștiința și nu-i vei spune ca să-l întorci de la calea lui cea rea și să-i scapi viața, acel om rău va muri*Cap. 33:6.Ioan 8:21,24. prin nelegiuirea lui, dar îi voi cere sângele din mâna ta! 19 Dar, dacă vei înștiința pe cel rău, și el tot nu se va întoarce de la răutatea lui și de la calea cea rea, va muri prin nelegiuirea lui, dar tu îți vei mântui*Is. 49:4,5.Fapte 20:26. sufletul! 20 Dacă un om neprihănit*Cap. 18:24;33:12,13. se va abate de la neprihănirea lui și va face ce este rău, îi voi pune un laț înainte și va muri. Dacă nu l-ai înștiințat, va muri prin păcatul lui și nu i se va mai pomeni neprihănirea în care a trăit, dar îi voi cere sângele din mâna ta! 21 Dar, dacă vei înștiința pe cel neprihănit să nu păcătuiască și nu va păcătui, va trăi pentru că a primit înștiințarea, iar tu îți vei mântui sufletul!" 22 Și mâna Domnului a venit*Vers. 14. Cap. 1:3. peste mine acolo și mi-a zis: „Scoală-te, du-te în vale*Cap. 8:4. și acolo îți voi vorbi!" 23 M-am sculat și m-am dus în vale și iată că slava*Cap. 1:28. Domnului s-a arătat acolo, așa cum o văzusem*Cap. 1:1. la râul Chebar. Atunci am căzut*Cap. 1:28. cu fața la pământ. 24 Duhul a intrat*Cap. 2:2. în mine și m-a făcut să stau pe picioare. Și Domnul mi-a vorbit și mi-a zis: „Du-te și închide-te în casă! 25 Căci iată, fiul omului, vor pune peste*Cap. 4:8. tine funii cu care te vor lega ca să nu mai poți ieși în mijlocul lor. 26 Îți voi lipi*Cap. 24:27.Luca 1:20,22. limba de cerul gurii ca să rămâi mut și să nu-i poți mustra, căci sunt*Cap. 2:5-7. o casă de îndărătnici! 27 Dar, când*Cap. 24:27;33:22. îți voi vorbi, îți voi deschide gura ca să le spui: ‘Așa*Vers. 11. vorbește Domnul Dumnezeu.’ Cine vrea să asculte, să asculte; cine nu vrea, să n-asculte! Căci*Vers. 9,26. Cap. 12:2,3. sunt o casă de îndărătnici!