1 Depois disto o SENHOR respondeu a Jó de um redemoinho, dizendo:

2 Quem é este que escurece o conselho com palavras sem conhecimento?

3 Agora cinge os teus lombos, como homem; e perguntar-te-ei, e tu me ensinarás.

4 Onde estavas tu, quando eu fundava a terra? Faze-mo saber, se tens inteligência.

5 Quem lhe pôs as medidas, se é que o sabes? Ou quem estendeu sobre ela o cordel?

6 Sobre que estão fundadas as suas bases, ou quem assentou a sua pedra de esquina,

7 Quando as estrelas da alva juntas alegremente cantavam, e todos os filhos de Deus jubilavam?

8 Ou quem encerrou o mar com portas, quando este rompeu e saiu da madre;

9 Quando eu pus as nuvens por sua vestidura, e a escuridão por faixa?

10 Quando eu lhe tracei limites, e lhe pus portas e ferrolhos,

11 E disse: Até aqui virás, e não mais adiante, e aqui se parará o orgulho das tuas ondas?

12 Ou desde os teus dias deste ordem à madrugada, ou mostraste à alva o seu lugar;

13 Para que pegasse nas extremidades da terra, e os ímpios fossem sacudidos dela;

14 E se transformasse como o barro sob o selo, e se pusessem como vestidos;

15 E dos ímpios se desvie a sua luz, e o braço altivo se quebrante;

16 Ou entraste tu até às origens do mar, ou passeaste no mais profundo do abismo?

17 Ou descobriram-se-te as portas da morte, ou viste as portas da sombra da morte?

18 Ou com o teu entendimento chegaste às larguras da terra? Faze-mo saber, se sabes tudo isto.

19 Onde está o caminho onde mora a luz? E, quanto às trevas, onde está o seu lugar;

20 Para que as tragas aos seus limites, e para que saibas as veredas da sua casa?

21 De certo tu o sabes, porque já então eras nascido, e por ser grande o número dos teus dias!

22 Ou entraste tu até aos tesouros da neve, e viste os tesouros da saraiva,

23 Que eu retenho até ao tempo da angústia, até ao dia da peleja e da guerra?

24 Onde está o caminho em que se reparte a luz, e se espalha o vento oriental sobre a terra?

25 Quem abriu para a inundação um leito, e um caminho para os relâmpagos dos trovões,

26 Para chover sobre a terra, onde não há ninguém, e no deserto, em que não há homem;

27 Para fartar a terra deserta e assolada, e para fazer crescer os renovos da erva?

28 A chuva porventura tem pai? Ou quem gerou as gotas do orvalho?

29 De que ventre procedeu o gelo? E quem gerou a geada do céu?

30 Como debaixo de pedra as águas se endurecem, e a superfície do abismo se congela.

31 Ou poderás tu ajuntar as delícias do Sete-estrelo ou soltar os cordéis do Órion?

32 Ou produzir as constelações a seu tempo, e guiar a Ursa com seus filhos?

33 Sabes tu as ordenanças dos céus, ou podes estabelecer o domínio deles sobre a terra?

34 Ou podes levantar a tua voz até às nuvens, para que a abundância das águas te cubra?

35 Ou mandarás aos raios para que saiam, e te digam: Eis-nos aqui?

36 Quem pôs a sabedoria no íntimo, ou quem deu à mente o entendimento?

37 Quem numerará as nuvens com sabedoria? Ou os odres dos céus, quem os esvaziará,

38 Quando se funde o pó numa massa, e se apegam os torrões uns aos outros?

39 Porventura caçarás tu presa para a leoa, ou saciarás a fome dos filhos dos leões,

40 Quando se agacham nos covis, e estão à espreita nas covas?

41 Quem prepara aos corvos o seu alimento, quando os seus filhotes gritam a Deus e andam vagueando, por não terem o que comer?

1 Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, şi a zis:

2 ,,Cine este celce Îmi întunecă planurile, prin cuvîntări fără pricepere?

3 Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.

4 Unde erai tu cînd am întemeiat pămîntul? Spune, dacă ai pricepere.

5 Cine i -a hotărît măsurile, ştii? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el?

6 Pe ce sînt sprijinite temeliile lui? Sau cine i -a pus piatra din capul unghiului,

7 atunci cînd stelele dimineţii izbucneau în cîntări de bucurie, şi cînd toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?

8 Cine a închis marea cu porţi, cînd s'a aruncat din pîntecele mamei ei?

9 Cînd i-am făcut haina din nori, şi scutece din întunerec;

10 cînd i-am pus hotar, şi cînd i-am pus zăvoare şi porţi;

11 cînd am zis: ,Pînă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mîndria valurilor tale?`

12 De cînd eşti, ai poruncit tu dimineţei? Ai arătat zorilor locul lor,

13 ca să apuce capetele pămîntului, şi să scuture pe cei răi de pe el?

14 Ca pămîntul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată?

15 Pentruca cei răi să fie lipsiţi de luminalor, şi braţul care se ridică să fie zdrobit?

16 Ai pătruns tu pînă la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adîncului?

17 Ţi s'au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?

18 Ai cuprins tu cu privirea întinderea pămîntului? Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri.

19 Unde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi întunerecul unde îşi are locuinţa?

20 Poţi să le urmăreşti pînă la hotarul lor, şi să cunoşti cărările locuinţei lor?

21 Ştii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare!

22 Ai ajuns tu pînă la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei,

23 pe cari le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război şi de bătălie?

24 Pe ce cale se împarte lumina? Şi pe ce cale se împrăştie vîntul de răsărit pe pămînt?

25 Cine a deschis un loc de scurgere ploii, şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,

26 pentru ca să cadă ploaia pe un pămînt fără locuitori, pe un pustiu unde nu sînt oameni;

27 pentru ca să adape locurile pustii şi uscate, şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba?

28 Are ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă?

29 Din al cui sîn iese ghiaţa, şi cine naşte promoroaca cerului,

30 ca apele să se îngroaşe ca o piatră, şi faţa adîncului să se întărească?

31 Poţi să înozi tu legăturile Găinuşei, sau să deslegi frînghiile Orionului?

32 Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, şi tu cîrmuieşti Ursul mare cu puii lui?

33 Cunoşti tu legile cerului? Sau tu îi orînduieşti stăpînirea pe pămînt?

34 Îţi înalţi tu glasul pînă la nori, ca să chemi să te acopere rîuri de ape?

35 Poţi tu să arunci fulgerile, ca să plece? Îţi zic ele: ,Iată-ne?`

36 Cine a pus înţelepciunea în negura norilor, sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?

37 Cine poate să numere norii cu înţelepciune, şi să verse burdufurile cerurilor,

38 pentruca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pămînt să se lipească împreună?

39 Tu izgoneşti prada pentru leoaică, şi tu potoleşti foamea puilor de lei,

40 cînd stau ghemuiţi în vizuina lor, cînd stau la pîndă în culcuşul lor?

41 Cine pregăteşte corbului hrana, cînd puii lui strigă spre Dumnezeu, cînd umblă rătăciţi şi flămînzi?